Cum îi spui unei gorile ca are vată în urechi? Poţi să-i spui cum vrei că oricum nu te aude.


Intrarea României în Primul Rãzboi Mondial [referat]

Intrarea propriu-zisã a României în Primul Rãzboi Mondial

Multi sunt cei care stiu cã România a intrat în Primul Rãzboi Mondial în anul 1916. Nu prea multi stiu cã acest lucru s-a întâmplat pe data de 27-28 August. Putini stiu cã intrarea noastrã în rãzboi a fost un act disperat al guvernului român.
Cu putin timp înainte de data amintitã mai sus România a primit un ultimatum din partea Antantei: ori intram în rãzboi de partea sa, ori eram considerati inamici si, implicit, atacati.
Pentru a permite României o intrare usoarã, Antanta a hotãrât sã atace frontul Bulgaro-german din sudul României pentru a-i permite acesteia sã atace Austro-Ungaria. S-a hotãrât pentru data de 4 august începerea ofensivei Rusiei în Sud. Întârzierea generalului Sarrail, care a amânat data atacului pentru 18 aceeasi luna a permis bulgarilor sã înceapã ei atacul pe data de 17. Armata Rusiei a fost prinsã concentratã pe centru, pregãtitã de mars, cu flancurile descoperite.
România, presatã, a declarat pe data de 28 rãzboi Austro-Ungariei, trecând în aceeasi zi peste Carpati. Primirea ei în rândurile Antantei a fot triumfalã. Referitor la aceasta, Generalul Vasile Rudeanu zicea:
“Stirea intrãrii României în rãzboi a produs la Paris si în întreaga Frantã o impresie foarte favorabilã tãrii si poporului român. Îndeosebi la Paris a fost un adevãrat entuziasm. Guvernul francez, dar mai cu seamã presedintele Briand, privit ca autorul principal al interventiei României în rãzboi, erau lãudati.
În Camerã, presedintele Paul Deschanel a pronuntat o scurtã, dar foarte inimoasã cuvântare. Personal am primit numeroase scrisori care îmi exprimau multumirea ce produsese intrarea României în rãzboi….
Sefii mei m-au felicitat si ei cu ocazia acestui eveniment. … Printr-un curier special mi-a sosit o scrisoare si din partea lui I.I.C.Brãtianu.
În Anglia, intrarea României în Rãzboi a provocat, de asemenea, o vie simpatie fatã de tarã si poporul nostru. Guvernul, si îndeosebi ministrul de externe, Sir Grey, era multumit. Fãcea exceptie Lloyd George, care prin vorbã si scris îsi arãtase mereu îngrijorarea sa asupra soartei României, aruncatã în rãzboi fãrã sã se fi prevãzut si pregãtit mãsurile necesare spre a-i veni, la nevoie, în ajutor.
În Anglia, multi erau mirati de intrarea noastrã în rãzboi. Vorbind într-o zi cu corespondentul militar al ziarului “The Times”, acesta îmi zise cã înainte de intrarea noastrã în rãzboi, gãsindu-se într-o zi în societate cu ministrul Olandei, Swinderen, zvonurile despre intrarea României în rãzboi erau cu totul neserioase.”
România a mobilizat pe câmpul din Transilvania 235 batalioane de infanterie, 58 escadroane de cavalerie si 215 baterii de artilerie, totalizând 362.000 oameni. Fortele Puterilor Centrale se cifrau la 50 ½ batalioane, 7 ½ escadroane si 25 baterii, efectivele ridicându-se la aproximativ 35.000 oameni. Acest raport de forte, deosebit de favorabil României (10,3/1) la începutul campaniei, avea sã se modifice substantial odatã cu trimiterea unor puternice forte germane si austro-ungare pe frontul transilvãnean precum si prin retragerea unor divizii române care au fost mutate pe frontul din Dobrogea, dupã declansarea ofensivei bulgaro-germano-turce.
Aceastã ofensivã a surprins România slab sprijinitã de puterile Antantei. Generalul Sarrail nu a sprijinit armata românã, dupã cum i s-a ordonat de la comandament, de cãtre generalul sef Joffre, datoritã unor neîntelegeri mai vechi între acestia. Dupã înfrângerea suferitã de armata românã la Turtucaia, generalul-sef Joffre promite trimiterea a trei noi divizii ruse. În realitate, la începutul lunii septembrie 1916, pe frontul din Dobrogea a fost trimisã numai Divizia 115 infanterie rusã. Abia între 9-19 octombrie aveau sã mai soseascã alte douã mari unitãti ruse: Divizia 3 trãgãtori si Divizia 8 cavalerie.
La 14 septembrie presedintele Brãtianu zicea într-o telegramã: “Efectul intrãrii noastre în actiune a fost distrus moralmente si în mare parte aceasta se datoreste inertiei si lipsei de coeziune a unei unitãti de ansamblu, ceea ce a dat îndrãznealã bulgarilor, a redat curaj ungurilor si a permis germanilor sã deplaseze trupe si sã-si manifeste încã o datã superioritatea organizãrii lor.”
Dupã o lunã si jumãtate de activitate a României, luptele se desfãsurau în special în sectorul Vardarului i al Strumei. Erau lupte scrute si sângeroase, armata bulgarã opunând o mare rezistentã. În Dobrogea bulgarii, dupã ce opriserã câtva timp ofensiva, au reluat-o cu toatã energia de care erau în stare. Se presupunea cã fortele armate inamice din balcani atingeau 400.000 combatanti. Se cunostea forta naturalã a frontului de pe Vardar, sporitã prin fortificatii executate si continuu perfectionate.
Astfel, la mijlocul luni octombrie, România s-a aflat într-o situatie delicatã, slab sprijinitã de Rusia si neputând fi ajutatã direct de cãtre Franta sau Anglia.

Andrei Szente


 
Da ne like pe Facebook




Daca ti-a placut acest articol nu uita sa te abonezi la feedul RSS!

Cursuri

Descopera articole interesante din alte categorii:

Comentarii si pareri

Urmariti-ne pe Facebook

Despre Student pe net

Impartaseste cu studentii tai pe net o multime de poze, filme, informatii, cursuri, experiente. Distreaza-te pe net cu toti colegii de campus sau camin. Enjoy Student pe net

Ce vrei sa citesti azi?

Close
Sari la bara de unelte