Ramai conectat. Fi un student pe net, acum !


Mecanica auto pentru toti: Glosar termeni tehnici

ABS
Sistemul ABS (Anti-lock Braking System) este un sistem pentru vehicule motorizate ce previne blocarea roþilor în timpul frânãrii. Aceasta prezintã douã avantaje: permite ºoferului sã pãstreze controlul direcþiei ºi scurteazã distanþa de frânare. http://ro.wikipedia.org/wiki/ABS
Absorbitor de socuri
dispozitiv care transforma miscarea in caldura, in general prin impingerea fortata a uleiului prin canale interne inguste ce fac parte dintr-un dispozitiv tubular. Absorbitorii de socuri, folositi in special pentru a atenua efectul oscilatiilor suspensiei, sunt in general hidraulici
ACC
Adaptive Cruise Control (control de croaziera adaptabil) – se refera la un tempomat care se adapteaza la vitezele variate ale celorlalti participanti la trafic si care ajusteaza distanta dintre vehicule. ACC va oferi in viitor – in special coloanelor de camioane – posibilitatea de a utiliza mai optim un anumit spatiu de circulatie, fara ca siguranta sa fie micsorata. Alte sisteme, cum ar fi acela al cremalierei electronice, realizat de specialistii concernului Daimler Chrysler, iau in considerare si ghidarea laterala pe strada
ACEA
Asociatia Constructorilor Europeni de Automobile. Cea mai mare realizare a acestei asociatii a fost editarea unei norme pentru uleiuri, care simplifica foarte tare alegerea uleiului de la benzinarie de catre client
Actionare hibrida
un vehicul are doua motoare care preiau pe rand actionarea. De regula exista un motor cu ardere si un electromotor. Incarcarea bateriei pentru electromotor se realizeaza prin actionarea cu gaz sau benzina
Actionare hidraulica
operatie mecanica care se bazeaza pe incompresibilitatea lichidelor, in mod obisnuit ulei si, cateodata, apa, si pe proprietatile acestora de a intampina rezistenta atunci cand sunt impinse cu putere intr-un cilindru mic sau printr-un orificiu si astfel maresc puterea fortei aplicate. Franele si ambreiajul hidraulice folosesc acest principiu
Aerodinamica
ramura a mecanicii care se ocupa de miscarea gazelor (in special a aerului) si de efectele lor asupra fluidelor. La proiectarea masinilor, deplasarea pozitiva sau negativa a curentului de aer este studiata in tunele aerodinamice. Este de preferat ca deplasarea negativa sa apese vehiculul cat mai aproape de sol. Rezistenta masinii la frecarea cu aerul este de asemenea studiata
AFU
ABS-ul, dotat cu repartitor electronic al franarii EBV si asistenta la franarea de urgenta AFU, exploateaza toata puterea si eficienta sistemului de franare a masinii care, astfel, face o aderenta foarte buna cu suprafata de rulare. http://ro.wikipedia.org/wiki/Renault_M%C3%A9gane
Airbag
sac de nylon care, in cazul unei ciocniri, se umfla fulgerator, la ordinul venit de la un sistem de comanda, sprijinind actiunea centurii de siguranta. A aparut in 1980, la Mercedes Clasa S, initial pentru sofer, iar in 1988, si pentru copilot. Succesul a venit in 1992, cand VW Golf era prima masina ce oferea in intregime protectia sacilor cu aer. Mai recent au aparut airbagurile pentru coleziuni laterale, cele care protejeaza bazinul si capul
Alezaj
diametrul cilindrului unui motor cu piston care functioneaza cu benzina sau abur. Capacitatea cilindrica poate fi marita prin cresterea diametrului cilindrului (realezare)
Alternator
un dispozitiv care transforma energia rotationala in curent alternativ. Alternatoarele furnizeaza energie pentru sistemul electric al vehiculului. De asemenea, alternatorul reincarca si bateria
Ambreiaj
un mecanism care foloseste placute impregnate cu un material pentru frictiune pentru a transfera energia de la motor la puntea tractoare. Este folosit la schimbarea vitezelor pentru a accelera. Ambreiajul este de asemenea folosit pentru a izola componentele care se rotesc de cele fixe, reducand incarcatura de soc dintre acestea. Vehiculele cu transmisie manuala folosesc ambreiajul pentru a transfera puterea de la cutia de viteza la roti. Compresoarele de aer conditionat folosesc si ele ambreiaj
Ambreiaj hidraulic
orice dispozitiv care transfera puterea intre dispozitivele de intrare si cele de iesire, cu ajutorul unui fluid. Un ambreiaj hidraulic consta in principal din doua ventilatoare inchise intr-o carcasa umpluta cu ulei. Ventilatorul de intrare agita uleiul, iar acest ulei, la randul lui, invarte ventilatorul de iesire. Un astfel de ambreiaj face ca arborele de intrare sa aiba o viteza diferita de arborele de iesire
Amortizare
miscarea unei roti care comprima suspensia
Angrenaj conic
set de roti dintate conice care permit ca miscarea sa fie transmisa sub un unghi
Angrenaj de diferential
angrenajul care transmite puterea motorului la puntea motoare si este pozitionat astfel incat sa permita ca rotile din spate sa se invarta la viteze diferite atunci cand vehiculul se incadreaza intr-o curba

ngrenaj elicoidal
roata dintata cu dinti inclinati fata de arbore. Avantajul acestui angrenaj este acela ca doi dintre dinti sunt cuplati in orice moment, miscarea decurgand mult mai lin si fara zgomot
Angrenaj hipoid
un tip de transmisie diferentiala care foloseste o roata dintata conica cu dinti in spirala la arborele de actionare si care ii permite rotii dintate sa fie pozitionata sub centrul angrenajului inelar aflat pe arbore. In felul acesta este posibil ca podeaua masinii sa fie pozitionata cat mai jos
Angrenaj planetar
tip de angrenaj folosit de Benz, in care niste mici pinioni se invart in jurul unui angrenaj central si trec printr-un inel circular
Angrenajul
roti cu zimti de angrenaj care trimit puterea intre arborii de miscare. Atunci cand rotile de angrenaj sunt de masuri diferite, apare o diferenta intre raportul de viteza. Angrenajul este construit din otel dur
Ansamblu de scule
set de scule standard sau speciale necesar pentru producerea unei anumite piese. Aici sunt incluse caprele de montaj, dispozitivele de fixare, aparatele de masura si cele de taiat, dar nu si sculele de prelucrare
Anti-apupare la viteza
in mod similar ca la anti-plonjare, aceasta caracteristica a suspensiei foloseste fortele induse de acceleratie la suspensia din spate pentru a reduce apuparea
Anti-plonjare
caracteristica reglabila a suspensiei din fata care transforma fortele induse de franare in tijele de suspensie, intr-o forta verticala care are tendinta de a ridica corpul, in felul acesta reducandu-se plonjarea cauzata de franare
Anul modelului
in general este anul precedent anului in care un automobil a aparut pe piata. De exemplu, o masina intrata pe piata in 1998 va fi numita model al anului 1999
Anvelopa
un tub circular din cauciuc natural sau sintetic si tesatura si care, uneori, contine si otel, amplasat in extremitatea interioara a rotii masinii si care este rezilient datorita faptului ca este umplut cu aer sub presiune
Apex
punctul/punctele sau zona aflate pe o linie care intersecteaza un unghi si care ating raza interioara a unghiului
API
American Petroleum Institute. API a realizat, in anii ’90, clasificarea uleiurilor de motor
Aprindere dubla
doua bujii pe cilindru, care garanteaza o aprindere sigura a amestecului combustibil-aer. In plus, aprinderea dubla reduce lungimea frontului de flacara din cilindru si astfel se imbunatateste eficacitatea- caci compresia poate fi ridicata fara sa apara pericolul bataii. Alfa Romeo si Mercedes-Benz folosesc, in zilele noastre, cate doua bujii pe cilindru, ceea ce italienii numesc „Twin Spark”
Apupare
opusul plonjarii, apuparea reprezinta afundarea partii din spate a masinii care se intampla la o accelerare dura. Apuparea este cauzata de transferul de incarcatura de la suspensiile din fata la cele din spate
Arbore cu came
un arbore rotitor care are came sau dinti externi, folosit la inchiderea si deschiderea valvelor de cilindru ale unui motor. Vilbrochenul pune in functiune arborele cu came prin parghii, curele sau lanturi
Arbore cu came in chiulasa
tip de dispunere a comandei supapelor in care arborele(ii) cu came se afla in chiulasa(ele) de cilindru. Atunci cand arborele cu came este pozitionat in apropierea supapelor,componentele comenzii supapelor pot fi mai rigide si mai usoare, permitand astfel supapelor sa se deschida si sa se inchida mai rapid iar motorului sa aiba o turatie mai mare. Atunci cand arborele cu came in chiulasa este doar unul, acesta actioneaza toate supapele din chiulasa. Daca arborii cu came in chiulasa sunt doi, atunci unul din arbori actioneaza supapele de admisie, iar celalalt supapele de evacuare
Arbore de compensare
un arbore care, atunci cand se roteste, vibreaza astfel incat reduce sau anuleaza unele din vibratiile produse de motor. Chiar daca nu sunt esentiali pentru functionarea motorului, arborii de compensare devin din ce in ce mai folositi. Motoarele de 4 cilindri folosesc doi arbori de compensare care se invart in directii diferite, de ambele parti ale vilbrochenului motorului. Motoarele cu trei cilindri sau cele cu sase cilindri in V folosesc un singur arbore de compensare.

Arbore radial rasucit
arbore semiindependent folosit la suspensiile rotilor din spate ale unei masini cu tractiune frontala. O punte orizontala face legatura intre rotile din spate. Aceasta punte se poate rasuci pentru a reduce efectul cauzat de miscarea unei roti asupra celeilalte. Arborele radial rasucit este mult mai putin costisitor decat un sistem de suspensii independente si, de asemenea, mult mai compact
Arbore rigid
sustine rotile care nu sunt actionate de motor
Arbore rotitor
arbore care transmite puterea fie prin semiarbori sau prin lanturi laterale. Opusul arborelui fix
Arbore secundar
un arbore rotitor care transfera puterea de la transmisie la rotile din spate
Arc elicoidal
o bara de metal elastic, in forma de spirala, care poate fi comprimat sau extins fara a suferi o deformatie permanenta. Este folosit pentru a izola vehiculul de drum. Arcurile elicoidale sunt de preferat fata de cele plane si sunt folosite mai ales ca arcuri de suspensie
Arc plan
un numar de placute flexibile de otel, usor curbate, de diferite marimi, montate una peste cealalta. Placutele sunt fixate la capete iar forma curbata le permite sa se indoaie si sa preia socurile. Sunt confectionate din otel pentru arcuri sau din diverse materiale compozite care reactioneaza prin indoire la fortele exercitate asupra lor
Arc plan semieliptic
arc plan usor curbat care este atasat la unul din capete de caroserie iar la celalalt de partea din mijloc a suspensiei. Una din cele doua parti la care este atasat arcul serveste ca cupla si permite arcului sa-si modifice dimensiunea, in timp ce acesta se intinde sau se contracta
Arc progresiv
arc care are un coeficient de arcuire accelerat. De exemplu, daca primii 2,5 cm de arcuire necesita o forta de 50 kg, urmatorii 2,5 cm vor avea nevoie de o forta mult mai mare decat cea de 50 kg, si tot asa. Arcurile progresive devin din ce in ce mai rigide pe masura ce sunt comprimate, spre deosebire de arcurile simple, care au o rata constanta de arcuire
Arc simplu
arc a carui rata de arcuire este constanta. De exemplu, daca o forta de 50 kg indoaie arcul cu 2,5 cm, alte 50 de kg vor indoi arcul cu inca 2,5 cm, si asa mai departe, pana cand arcul se aplatizeaza sau cedeaza
Articulatie
parte a suspensiei care are cate un singur racord la fiecare capat
Articulatie cardanica
articulatie care transmite miscarea rotationala intre doi arbori care nu se afla intr-o linie dreapta. In functie de constructia sa, articulatia cardanica poate avea o variatie unghiulara intre puterea de intrare si cea de iesire. Cel mai simplu tip de articulatie cardanica, numita articulatie „Hooke” sau in cruce, face ca arborele de distribuire sa se invarta de doua ori mai repede sau mai incet fata de arborele de intrare. Aceast fluctuatie de viteza creste odata cu diferenta unghiulara dintre cei doi arbori
Articulatie de directie
articulatie a suspensiei care este aliniata astfel incat sa reziste miscarilor longitudinale ale rotii si care este montata pe sasiu, in spatele rotii
Articulatie Heim
articulatie extrem de rigida, denumita si ?capat sferic de tija?, folosita in orice mecanism de precizie cu parghii. Articulatiile Heim sunt folosite cel mai adesea la suspensiile masinilor de curse deoarece stabilizeaza rotile intr-o maniera foarte precisa
Articulatie laterala
articulatie a suspensiei care este aliniata astfel incat sa reziste miscarilor transversale ale rotii
Articulatie pentru controlul convergentei rotilor
articulatie transversala a unei suspensii multi-articulate, care controleaza directia rotii in timp ce suspensia se misca in sus si in jos
Articulatie sferica
o articulatie flexibila ce consta dintr-o sfera aflata intr-un racord, folosita in special la suspensiile din fata deoarece poate face fata la diverse miscari unghiulare. Articulatia sferica permite rotii sa se miste odata cu suspensia si sa primeasca in acelasi timp comenzi de la motor

Aspiratie normala
motor care preia aerul sau „respira” fara ajutorul unui compresor de supraalimentare sau al unui turbocompresor
ASR
reglarea patinarii tractiunii. Impiedica rotirea rotilor de tractiune si sporeste astfel stabilitatea la drum. Exista doua metode de baza: ori e micsorata electronic puterea motorului, ori se actioneaza frana rotii ce tinde sa se rasuceasca. ASR foloseste senzorii pentru turatia rotii ai ABS, pentru determinarea rotii care se rasuceste. Multi producatori numesc reglarea patinarii tractiunii in limba engleza: Traction Control: ETC, TC ori TCS
Atenuator de soc
un amortizor elastic folosit pentru a rigidiza treptat suspensia, pe masura ce aceasta atinge punctual maxim de comprimare
ATF
Automatic Transmission Fluid (fluid pentru transmisia automata)- ulei pentru cutiile automate de viteze. Se foloseste insa si la servodirectii
Automobil
vehicul motorizat pe patru roti pentru transportul de pasageri care are o capacitate ce nu depaseste 10 locuri. In aceasta categorie intra masinile de politie si cele de curse, dar nu si masinile de salvare sau cele mortuare
Automobil mic de viteza
vehicul simplu tip sport, deschis, usor, cu doua locuri si o caroserie simpla (coupe)
Autoturism
vehicul cu patru roti in care sunt incluse si autodubele, vehiculele sport si utilitare
AWD
se numesc in special autovehiculele japoneze cu tractiune pe toate rotile – All Wheel Drive
Ax oscilant
tip de suspensie independenta, in partea din spate a masinii, ce foloseste semiarbori care au articulatii cardanice la capetele din interior, de ambele parti ale diferentialului
Axa de directie
linia care intersecteaza pivotii de directie superiori si inferiori de la roata virata. La o masina cu suspensii rigide, axa de directie este definita de linia formata la capatul de sus de suportul lonjeronului si la cel de jos de articulatia sferica
Baia de ulei
spatiul de la blocul motor, de sub vilbrochen, in care uleiul se scurge
Baie uscata a carterului
tip de motor cu combustie interna in care uleiul de ungere este stocat intr-un rezervor separat sau intr-un radiator de racire si nu in carterul motorului. Uleiul este pompat la motor de catre pompe separate
Bara de torsiune
tip de arc care se rasuceste pe masura ce este comprimat sau intins. Arcurile barei de torsiune sunt simple si robuste si sunt folosite in sistemul de suspensii
Bara stabilizatoare
element de suspensie (folosit in fata, spatele sau in ambele capete ale masinii) care reduce alunecarea masinii, rezistand oricarei miscari verticale neuniforme dintre cele doua roti la care este conectat. Bara stabilizatoare nu afecteaza rigiditatea suspensiei atunci cand ambele roti sunt deviate in mod egal in aceeasi directie. Bara stabilizatoare sporeste manevrabilitatea vehicului, crescand stabilitatea in curbe si la manevre bruste. Marea majoritate a vehiculelor au bare stabilizatoare in fata. Barele stabilizatoare aflate atat la rotile din fata cat si la cele din spate pot reduce si mai mult alunecarea masinii
Baril (bbl)
atunci cand se face referire la automobile, acesta se refera la carburatoare. „2bbl” inseamna ca acel carburator are 2 jicloare de combustibil. Numarul de jicloare determina cantitatea de combustibil pe care carburatorul o poate furniza. Un carburator tip 4bbl poate asigura mai mult combustibil decat unul similar de 2bbl
BAS
prescurtare a celor de la Mercedes pentru asistarea franei. Acesta recunoaste intentia soferului de a pune o frana totala dupa viteza si puterea miscarii pedalei de frana si activeaza automat intreaga putere de franare, pentru a se obtine un spatiu de franare cat mai scurt

Berlina
termen din timpul celui de-al doilea razboi mondial care descrie o masina de lux, cu geamuri mici care permiteau pasagerilor sa priveasca afara fara a putea fi observati din exterior
Bi-Litronic
denumire a firmei Bosch pentru un far cu xenon care emite faza mica si faza mare din aceeasi sursa
Biela
bratul care leaga pistonul de vilbrochen si transforma miscarea pistoanelor in miscare rotativa
Bila de recirculare
mecanism de directie in care arborele de directie pune in functiune o roata melcata care, la randul ei, face ca un bloc metalic cu dintii sa se miste inainte si inapoi. Rulmentii cu bile reduc frecarea dintre roata melcata si bloc. In timpul ce blocul se misca, dintii sai pun in functiune o roata dintata care legata de coloana de directie care, la randul ei, pune in miscare timoneria de directie
Blocare
momentul in care un cauciuc incepe sa patineze in timpul franarii. Forta maxima de franare a unui cauciuc este dezvoltata atunci cand acesta este pe punctul de a se bloca. Deci distanta de franare cea mai scurta apare atunci cand rotile din fata si cele din spate ating punctul de blocare simultan. Acest lucru se intampla destul de rar datorita conditiilor variabile de drum si de tractiune si, de cele mai multe ori, rotile din fata se blocheaza inainte sau dupa cele din spate. Blocajul rotilor din fata este mai stabil decat cel al rotilor din spate
Blocare opusa
tehnica in care volanul este indreptat in alta directie decat directia de mers a masinii. Blocarea opusa este folosita pentru a controla masina la supravirare, cand partea din spate a masinii oscileaza prea mult
Blow-by
termenul pentru gazele ce trec in timpul arderii din cilindru pe langa piston si ajung in incaperea axului motor. Ele sunt evacuate prin aerisirea incaperii axului motor catre canalul de introducere a aerului
Brat oscilant
parghie cu pivot care transmite actiunea tachetului la tija supapei. Miscarea in sus a tachetului este transformata in miscare in jos a tijei supapei
Brat trenant
element de suspensie ce consta intr-o parte longitudinala care pivoteaza si care are un butuc de roata atasat rigid de capatul care treneaza. Un brat trenant indeajuns de rigid poate asigura pe deplin pozitia rotii. Este similar unui brat semi-trenant, cu singura exceptie ca axa de pivotare este strict perpendiculara pe linia centrala longitudinala a masinii
Bucsa
un element simplu de suspensie, in general compus din doua tuburi de otel coaxiale legate printr-un manson de cauciuc. Libertatea de miscare a bucsei in diverse directii atenueaza efectul unui drum dificil si manevrabilitatea masinii
Bujie
bujia transforma energia inalta intr-un arc care face legatura intre electrozi. Arcul face ca amestecul de benzina-aer sa se aprinda, sa extinda si sa furnizeze energie prin apasarea pistonului
Cabrioleta
un alt termen folosit pentru masina decapotabila. Producatorii europeni denumesc modelele decapotabile Carbriolet sau Cabrio. Masina decapotabila are un plafon care poate fi coborat si doua sau patru locuri
Cadru
structura de baza, de tip punte, a masinii care sustine si pozitioneaza caroseria si partile mecanice importante ale masinii
Cal-putere (CP)
unitatea de masura pentru puterea produsa de un motor. Puterea efectiva sau puterea de franare (CP) si kilowatii (KW) sunt unitatile standard. Cu cat caii-putere sunt mai multi, cu atat vehiculul poate atinge o viteza mai mare. Un motor obisnuit de 3.0 L 24 V V-6 dezvolta o putere de franare de 190 CP la 5000 rotatii pe minut. Un motor de 24 V V-6 poate dezvolta o putere de franare si de 190 CP deoarece poate accelera mai bine decat unul similar de 12 V V-6. Un cal-putere este egal cu 75 de kilogrammetri pe secunda
Calcai si varf
tehnica de trecere intr-o viteza inferioara in timpul franarii, care necesita ca soferul sa apese in acelasi timp toate trei pedalele unei masini cu transmisie manuala. Pentru a trece intr-o viteza inferioara folosind tehnica ?calcai si varf?, soferul trebuie sa apase cu varful piciorului drept pedala de frana si, in timp ce continua sa franeze, foloseste calcaiul sau partea laterala a aceluiasi picior pentru a impulsiona acceleratia, marind rotatia pe minut a motorului, in timp ce trece intr-o viteza inferioara. Piciorul stang apasa pedala de ambreiaj. Procesul se desfasoara dupa cum urmeaza: se apasa frana cu piciorul drept, se calca ambreiajul cu piciorul stang, se trece intr-o viteza neutra, in tot acest timp frana fiind calcata, se da un impuls scurt acceleratiei cu partea laterala sau cu calcaiul piciorului drept pentru a tura motorul, se trece intr-o viteza inferioara, se da drumul la ambreiaj, se ridica piciorul dupa pedala de frana. Aceasta tehnica este foarte greu de manuit, dar exersand, poate fi pusa in aplicare in mai putin de o secunda. Acest proces ajuta ca fluxul de putere al motorului sa fie optim si asigura o viata mai lunga a transmisiei
Cama
dinte extern sau partea cea mai exterioara a unui arbore rotitor. Cama este folosita pentru a transmite miscarea la un moment determinat in cadrul rotatiei arborelui

Camera de combustie
spatiul care ramane deasupra cilindrului atunci cand pistonul se afla in pozitia fixa de sus. Aici are loc arderea amestecului de combustibil si aer. Deoarece aici au loc arderile, forma si designul acestei camere poate afecta puterea, consumul de combustibil si emisiile de la motor
Camera de combustie sferica
camera de combustie sferica, aflata in partea de sus a cilindului motorului. Forma sferica asigura o eficienta ridicata deoarece fortele de explozie sunt directionate catre piston de catre suprafata curbata a camerei de combustie
Camion usor
vehicul care cantareste mai putin de 6 tone
CAN
Controller Area Network – reprezinta un sistem de comanda pentru functiile electronice interconectate ale masinii
Canal de evacuare
pasajul aflat in partea superioara a cilindrului care conduce gazele de la supapa de evacuare la colectorul de evacuare
Capacitatea cubica
volumul cilindrului masurat intre partea fixa de sus a pistonului si cea de jos. Se masoara in centimetri cubi sau toli (inch) cubi
Capota
partea de la masina care se ridica si care acopera motorul
Carburator
un mecanism prin care aerul si combustibilul sunt atomizati si introdusi la motor. Acesta masoara proportia adecvata de combustibil si aer pentru a forma un amestec si variaza raportul dintre ele in functie de motor. Aerul suflat prin jicloarele de combustibil se transforma intr-un amestec de aer-combustibil care este ars la cilindri. Carburatoarele se foloseau la majoritatea masinilor inainte de 1985. In prezent se foloseste injectia
Carcasa tubulara
carcasa unei masini, construita din tevi sudate. Carcasele tubulare sunt mai usor de fabricat in cantitati mici comparativ cu carcasele unitare
Caroserie
coachwork in engleza, carrosserie in franceza, Karosserie in germana, carrozzeria in italiana) – corpul automobilului, habitaclul cu tot confortul si optiunile de lux, distinct de sasiu
Carterul motorului
o cuva sau o cutie care inchide partea de jos a motorului, sustine vilbrochenul si stocheaza uleiul pentru motor
Catalizator
componenta a sistemului de evacuare a gazelor de ardere si foloseste la rearderea gazelor de esapament, fapt prin care se micsoreaza componentele toxice. Carcasa consta dintr-un otel superior rezistent la caldura, iar in interior se gaseste de obicei o bucata de ceramica cu nenumarati faguri fini, monolitul. Interiorul fiecaruia dintre acesti faguri este acoperit cu un aliaj special, care contine platina. Alternativ, in locul acestor monoliti pot exista si folii fine de metal, de 0,5 mm grosime, infasurate
CDI
denumire a firmei Mercedes pentru Common-Rail-Diesel-Injektion-Direkteinspritzer (injector diesel comun)
Celula de combustibil
componenta electro-chimica care produce curent electric cu ajutorul combustibililor potriviti, de tipul metanolului sau al hidrogenului in combinatie cu oxigenul. In acest fel, ea poate pune in miscare un eletromotor si, astfel, un vehicul. Cea mai mare problema este pretul sau ridicat, care nu scade nici macar la productia in serie. Cu toate acestea, din considerente de imagine, producatorii de automobile nu le impun clientilor costurile complete
Centimetru cub (cc)
masura europeana pentru capacitatea cilindrica a motorului. 1.000 cc = 1 litru = 61 toli (inch) cubi
Ceramica
folosit ca material usor si extrem de rezistent. La Porsche (turbo) si Mercedes (CL 55 AMG) se foloseste deja la placutele de frana. Avantajul consta in rezistenta enorma, iar timpul de folosire se ridica la 300.000 de kilometri. In afara de aceasta, greutatea acestor placute este cu 60% sub greutatea celor din otel, ceea ce micsoreaza masa fara suspensie, imbunatatind astfel confortul la mers

Certificat de inmatriculare
dovada de proprietate asupra vehicului
Chiulasa de cilindru
produs turnat din aluminiu sau fier care gazduieste camera de combustie, orificiile de admisie si evacuare si diverse supape. Chiulasa (sau chiuloasele, in cazul in care motorul are mai multe seturi de cilindri) se afla intodeauna deasupra cilindrilor. Chiulasa, partea detasabila aflata deasupra blocului de cilindri, contine bujiile si supapele. Ea sigileaza cilindrul si formeaza partea de sus a camerei de combustie
Ciclu in patru timpi
un motor cu ardere interna si ciclu in patru timpi necesita doua rotatii ale cilindrului sau patru curse de piston pentru a obtine o cursa utila, o cursa interna, o cursa de compresiune, o cursa de evacuare. Este mult mai eficient decat motorul cu ciclu in doi timpi. De asemenea, mai este denumit si ciclul Otto
Cifra Cet
este capacitatea de aprindere a combustibililor Diesel. Pentru a se aprinde cu siguranta, motoarele Diesel de azi au o cifra Cet de 50
Cifra octanica
numar care masoara rezistenta benzinei la detonatie (aprindere prematura). Cu cat este mai mare cifra octanica, cu atat mai mica este probabilitatea unei detonatii. O cifra octanica mare (peste 91) este utila doar daca producatorul masinii o recomanda in mod expres. Octanul este de fapt o hidrocarbura (C8H18)
Cilindru
cavitatea tubulara goala pe dinauntru aflata in blocul de cilindri, in care pistonul se misca si in care are loc combustia. In general este facuta din otel turnat, ca parte componenta a blocului de cilindri
Clapeta de acceleratie
este o usita pe traseul de aspiratie care regleaza aerul ce patrunde in motor. Deschisa total inseamna accelerat la maximum, iar la mersul in gol ea este aproape total inchisa
CO
prescurtare pentru monoxid de carbon, gaz evacuat in urma arderii incomplete din motor
Coeficient de rezistenta
masura adimesionala pentru forma aerodinamica a unui obiect. O masina aerodinamica are un coeficient de rezistenta de aproximativ 0,30, comparativ cu cel al unei placi care este de 1,98
Colectorul de date (Bus)
sistem care leaga toate componentele electronice din masina printr-un circuit inelar. Comenzile digitale se invart in acest circuit pana „coboara la statia de destinatie”, punand in functiune aparatul de comanda de acolo. La Mercedes CL exista trei asemenea circuite de date. Cel mai rapid e un circuit de unde luminoase ce realizeaza o rata de transmisie de 5,65 Megabaud
Colectorul de evacuare
reteaua de canale care colecteaza gazele de esapament de la diverse orificii de evacuare si le directioneaza catre catalizatorii sistemului de evacuare si toba de esapament. Un colector cu canale cu circulatie libera, cu o configuratie bine stabilita, numit autoclava, poate imbunatati ventilatia
Coloana A
montatul usilor din fata, apartine elementelor verticale portante ale caroseriei; de ele sunt fixate usile din fata. Se continua sub forma de coloana a plafonului si formeaza conturul parbrizului, la berline. Analog coloanei A, exista si coloanele B, C, iar la modelele combi exista si coloana D
Comanda supapelor
toate componentele care asigura actionarea supapelor. Comanda supapelor include arborele(ii) cu came si toate componentele de actionare, toate piesele care transforma miscarea de rotatie a arborelui cu came in miscarea pistonilor supapelor, supapele si toate componentele asociate lor
Common Rail
instalatia comuna de injectie si inseamna ca toate duzele de injectie sunt alimentate de o singura instalatie aflata sub presiune. Momentul injectiei se declanseaza in mod electronic
Compozit
orice material care are mai multe componente, dintre care una este foarte rezistenta iar cealalta este un liant adeziv. Cel mai cunoscut material compozit este fibra de sticla, care este formata din fibre de sticla subtiri unite de o structura de plastic. Proprietatile structurale ale materialelor composite pot fi modificate controland orientarea si configurarea componentelor foarte rezistente
Compresie
la motoarele cu ardere interna cu pistoane, se refera la presiunea exercitata asupra amestecului combustibil-aer la cilindru la motorul cu aprindere cu bujii sau la presiunea exercitata asupra aerului la motorul diesel. Compresia face combustia sa fie mult mai eficienta si creste randamentul motorului.

Compresor de supraalimentare
compresor pneumatic folosit pentru a forta patrunderea aerului la motor. Desi termenul este folosit frecvent doar pentru compresoarele mecanice, acesta poate fi de diverse tipuri, putand fi chiar si un turbocompresor
Compresorul
este o pompa care comprima de obicei aer, sau, in cazul instalatiei de climatizare, un agent de racire. Jaguar, Mercedes si alte firme folosesc compresoare pentru cresterea puterii motorului. Motorul insa trebuie sa-si foloseasca o parte din puterea suplimentara pentru a actiona acest compresor, ceea ce creste consumul de combustibil
Compresorul VTG
turbocompresor cu geometrie variabila a turbinei. Avantajul fata de celelalte compresoare consta in paletele directoare mobile, al caror unghi se poate adapta la turatie
Concours d’Elegance
termen francez care descrie un concurs auto pentru masini clasice si de epoca
Conducta de admisie
reteaua de tevi care directioneaza aerul sau amestecul aer-combustibil de la supapa de reglare a debitului la orificiul de admisie al chiuloasei de cilindru. De la supapa, fluxul ajunge in camera de distribuire, de unde ajunge prin canale individuale la fiecare orificiu de admisie. Ventilatia motorului este mult imbunatatita daca conducta de admisie este astfel configurata incat sa optimizeze impulsurile de presiune in sistemul de admisie
Constructie unitara
tip de caroserie care nu are nevoie de o carcasa separata pentru a sustine structura componentelor mecanice ale masinii. O caroserie unitara poate folosi o constructie monococa sau elemente de structura, ca parte integrala a constructiei sale
Control cu feedback al raportului combustibil-aer
caracteristica a sistemului de alimentare asistat de computer. Datorita unui senzor care masoara continutul de oxigen al gazelor de esapament, sistemul mentine raportul combustibil-aer cat mai aproape de cel necesar pentru o combustie perfecta din punct de vedere chimic. Un astfel de control atent al raportului combustibil-aer este obligatoriu pentru functionarea corespunzatoare a catalizatoarelor cu trei cai
Controlul tractiunii
termen generic folosit pentru limitarea devierii rotilor la accelerare. Sistemele de control ale tractiunii actioneaza franele si reduc acceleratia atunci cand devierea rotilor este detectata
Convergenta rotilor
orientarea voita a rotilor pereche astfel incat acestea sa nu fie paralele. Valoarea convergentei rotilor este pozitiva atunci cand rotile din fata sunt inclinate spre interior
Convertizor de blocare
transmisie automata cu un ambreiaj mecanic care evita actionarea cuplajului hidraulic al convertizorului de cuplu. Convertizorul de blocare este mult mai eficient deoarece nu se pierde energia la lichidul de transmisie al convertizorului de cuplu. La majoritatea transmisiilor automatice, convertitorul de blocare actioneaza la viteza a patra sau a cincea
Convertizor de cuplu
lichid de cuplare folosit la transmisia automata pentru a transmite puterea de la motor la roti. Convertizorul de cuplu face ca transmisiunea sa fie activa chiar daca vehiculul este oprit. Lichidul de transmisiune absoarbe puterea si previne calarea motorului
Convertizor de cuplu de blocare
convertizor de cuplu care este dotat cu un ambreiaj de blocare care intra in functiune pentru a elimina scaparile dintre volumul de intrare si cel de iesire al convertizorului de cuplu, imbunatatind astfel eficienta si performanta acestuia in ceea ce priveste combustibilul
Convertor catalitic
denumit si catalizator, este un recipient din otel inoxidabil amplasat la sistemul de evacuare a gazelor de masina, si contine un strat subtire de material catalitic. Materialul folosit este o combinatie de platina, rodiu si paladiu si transforma gazele evacuate de motor, prin reactii chimice, in produse mai putin periculoase. Asa-numitii catalizatori tripli sunt foarte eficienti, dar functionarea lor necesita un control precis al combustiei, care se poate face numai de un sistem care controleaza procentul dintre combustibil si aer
Corp de spatiu
cadru tubular special care consta numai din tuburi scurte si cu diametru mic. Tuburile sunt sudate de asa maniera incat se incarca datorita tensiunii si compresiei create
Cota de piata
procentul totalului de vanzari ale unui producator individual sau importator
Coupe
la origine desemna un vehicul in care scaunele din fata erau despartite de cele din spate de un geam, astfel incat doar partea din spate a masinii era acoperita. In present, desemneaza o masina cu doua pana la 5 scaune, cu un interior mai mic decat al unui sedan. De obicei este o masina tip sport

Cuplaj vascos
tip special de cuplaj lichid in care arborii de intrare si de iesire sunt cuplati cu discuri subtiri in camera cilindrilor. Camera este umpluta cu un lichid vascos care are tendinta sa se lipeasca de discuri, in felul acesta intampinand o rezistenta la diferentele de viteza intre cei doi arbori. Cuplajul vascos este folosit pentru a limita diferenta de viteza dintre cele doua distributii ale diferentialului sau dintre cele doua osii ale masinii
Cuplul motor
da forta de tractiune a unui motor. Datele se dau in Nanometri (Nm). Hotaratoare in acest caz este forta efectiva pe care o exercita pistonul pe arborele cotit
Curba de intoarcere
diametrul traseului circular creat de roata din punctul cel mai indepartat de centrul de virare. De exemplu, cand masina vireaza la stanga, traseul creat de roata dreapta din fata defineste curba de intoarcere si vice versa
Curele
curelele sunt folosite pentru a pune in miscare multe din accesoriile unui motor. Multe din motoarele cu arbore cu came in chiuloasa (OHC) folosesc curele dintate pentru a pune in miscare arborele. Aceste curele pun in miscare si servodirectia, pompa de apa, compresoarele de aer conditionat, etc
Cursa
miscarea pe verticala a pistonului. Durata miscarii pistonului de la varful fix superior la varful fix inferior
Cutie de viteze cu preselector
soferul poate selecta viteza dorita inainte de a avea nevoie de ea si, cand doreste sa schimbe viteza, apasa pedala de ambreiaj
Cvadriciclu
unul dintre primele tipuri de automobile usoare care avea roti de bicicleta si o carcasa din tuburi de otel
Dealer
o firma care cumpara si vinde, cu un adaos commercial. Firma lucreaza indeaproape cu consumatorul, in comparatie cu o firma distribuitoare sau un angrosist, dar opereaza cu un adaos comercial ceva mai ridicat decat acestia
Dealer auto
punct de vanzare cu amanuntul care comercializeaza o linie de produse (sau chiar mai multe) ale unui producator catre publicul larg sau companii auto. Dealer-ul asigura de asemenea service si vinde piese de schimb pentru marca de masini pe care le comercializeaza. In anumite cazuri, un dealer poate comercializa si produsele altui producator
Decapotabila
orice masina cu plafon pliabil. Termenul a aparut in SUA in jurul anului 1930. In anii ’50 a aparut si termenul „decapotabila cu plafon rigid” care desemneaza o masina al carei plafon seamana cu cel al unei decapotabile dar este fix si nu se poate plia
Deplasare unghiulara
rotatia in jurul unei axe verticale care trece prin centrul de gravitate al masinii
Deriva zero de directie
sistem de directie a carui geometrie are o raza de frecare egala cu zero. Aceasta configuratie minimizeaza efectele produse de acceleratie (la masinile cu tractiune frontala) sau de franare pe drumuri cu suprafata inegala
Detonatie
conditie in care, dupa ce bujia se aprinde, o parte din amestecul de combustibil-aer nears in camera de combustie explodeaza in mod spontan si acest efect este contrabalansat doar de caldura si presiunea create de amestecul de combustibil-aer deja aprins
Deviere de torsiune
tendinta unei masini de a vira intr-o anumita directie la accelerare. Devierea de torsiune este mai des intalnita la masinile cu tractiune pe fata deoarece fortele de reactiune create de semi-arbori pot genera forte neegale de directie la rotile din fata
DI
injectia directa (Direct Injection), atat la motoarele Otto, cat si la cele Diesel. Astfel, combustibilul este injectat direct in camerele de ardere si ars bine, fara ocoale prin camere laterale. La Diesel era problematic zgomotul puternic al exploziei. Audi a reusit sa remedieze aceasta deficienta printr-o turbionare exacta a aerului si printr-un amestec cat mai bun cu combustibilul
Diferential
permite ca rotile din dreapta si din stanga sa se roteasca la diferite rotatii pe minut. Acest lucru este necesar mai ales la curbe, cand roata din exteriorul curbei se invarte mai repede decat cea aflata in interior, pentru a compensa distanta mai mare pe care o are de parcurs

Diferential de blocare
diferential ale carui distributii pot fi blocate impreuna, astfel incat sa se elimine miscarile diferite ale celor doua roti si sa se maximizeze tractiunea in conditii de drum alunecos
Diferential de centru
diferential folosit la sistemul de tractiune pe toate rotile (AWD) pentru a distribui forta la diferentialul din fata si la cel din spate
Diferential de torsiune
o alta forma constructiva a diferentialului central, utilizata la firma Audi, pentru modelele Quattro
Diferential partial de alunecare (LSD, Limited Slip Differential)
diferential care reduce diferenta de viteza dintre roti. LSD-ul imbunatateste tractiunea impiedicand roata care patineaza sa mai primeasca putere de la motor. Acest lucru forteaza ambele roti tractoare sa aiba aceeasi viteza de rotatie indiferent de tractiunea disponibila. Rotile sunt totusi actionate diferit la conditii normale de drum, dar tractiunea este imbunatatita cand masina ruleaza in noroi sau pe zapada. Diferentialul partial de alunecare asigura transmiterea unei rotatii la ambele roti chiar daca una dintre ele se afla pe o portiune alunecoasa
Directie convergenta a rotilor
schimbarile in directia unei roti care apar fara ca soferul sa miste volanul. Directia convergenta poate fi cauzata de directie sau de deformatii ale pieselor de suspensie, datorate tensiunilor aparute la viraje, accelerare si/sau franare atat pe drumuri netede cat si cu denivelari
Directie cu pinion si cremaliera
tip de directie uzual. Volanul este legat de pinion care pune in functiune o cremaliera. Pe masura ce pinionul se invarte, se pune in functiune si cremaliera, care pune in functiune mecanismul de directie, facand ca rotile sa se miste in stanga sau in dreapta
Directie la toate rotile (4WS, Four Wheel Steering)
mecanism care permite si rotilor din spate sa fie directionate. Unghiul de directie este adesea limitat la 2-3 grade. Acest mecanism permite ca atat rotile din spate cat si cele din fata sa fie directionate pentru a imbunatati manevrabilitatea si pentru a asigura mai multa stabilitate la viraje
Directie neutra
situatie in care masina se afla in curba iar unghiurile de alunecare in fata si in spate au aproximativ aceeasi valoare. Desi aparent pare o stare de echilibru ideala, directia neutra nu ofera o stabilitate la fel de mare precum o usoara subvirare, la care deriva este mai mare la rotile din fata decat la cele din spate
Discul de frana
frana foloseste un rotor in forma de disc si etriere care tin placutele de frana. Rotorul este atasat butucului de roata si se invarte odata cu el. Etrierele sunt fixe. Atunci cand pedala de frana este apasata, etrierele exercita presiune asupra rotorului. Placutele de frana incetinesc rotorul ori de cate ori este nevoie. Majoritatea masinilor folosesc discuri de frana la rotile din fata. Discurile de frana rezista la caldura si isi pot pastra puterea de franare mult mai bine decat franele cu tambur
Dispozitiv de pornire
motor mic alimentat de baterie care invarte vilbrochenul inainte ca motorul sa porneasca
Distanta dintre axe
distanta dintre centrele axei rotilor din fata si axei rotilor din spate, vazuta din lateral
Distribuitor
un dispozitiv care transfera forta electromotoare la bujie. Distribuitorul directioneaza forta electromotoare de la bobina la bujie pentru ca aceasta din urma sa se declanseze
DOHC
denumirea englezeasca a motoarelor cu doi arbori cu came in chiulasa (Double Overhead Camshaft)
Dos-A-Dos
automobil in care cei patru pasageri stau fata in fata sau spate in spate, aparut la inceputul secolului XX. Foarte rar intalnit in prezent
Dream car
un automobil unic, futurist si experimental, care este prezentat in general la targuri auto pentru a stimula interesul fata de produsele producatorului respectiv. Doar o parte dintre ele intra in productia de serie
Dummy
papusa ce imita corpul uman, care se foloseste la testele de ciocnire. Masuratorile fac posibila aprecierea riscului de ranire in functie de loviturile suferite

Studentii pe net au cautat:

termeni tehnici auto in germana

 
Da ne like pe Facebook




Daca ti-a placut acest articol nu uita sa te abonezi la feedul RSS!

Sfaturi

Descopera articole interesante din alte categorii:

Comentarii si pareri

Urmariti-ne pe Facebook

Despre Student pe net

Impartaseste cu studentii tai pe net o multime de poze, filme, informatii, cursuri, experiente. Distreaza-te pe net cu toti colegii de campus sau camin. Enjoy Student pe net

Ce vrei sa citesti azi?

Close
Sari la bara de unelte