Pentru orarul complet intrati aici:

Orar facultatea de litere Ovidius

Orar MASTERAT LITERE

Studii de Românistică

Studii Anglo-Americane

Limba franceză şi plurilingvism în spaţiul european

Comunicare şi discurs intercultural în spaţiul european

Studentii pe net au cautat:

Recomanda

Intra pe Portalul Studentesc Student pe net pentru a vedea mai multe articole ca Orar 2011 – 2012 – facultatea de litere, Ovidius.

Studii de licenţă:

- sesiunea SEPTEMBRIE 2011:

08 – 15 septembrie 2011 – înscrieri pentru specializările la care se desfăşoară probe

08 – 20 septembrie 2011 – înscrieri pentru specializările la care nu se desfăşoară probe

19 septembrie 2011 – probă orală – specializarea Jurnalism, ora 9.00

20 septembrie 2011 – probă scrisă la Limba română – specializarea Jurnalism, ora 9.00

20 septembrie 2011 – probă orală la Limba engleză şi Limba franceză, ora 9.00

Luni – Vineri: între orele 9:00-17:00
Sâmbătă – Duminică: între orele 9:00-13:00

Taxa de înscriere: 100 RON (Concurs de Dosare).

120 RON (o probă de admitere).

150 RON (două probe de admitere).

Studii de masterat:

- sesiunea SEPTEMBRIE 2011:

08 – 20 septembrie 2011 – înscrieri

21 septembrie 2011 – test de competenţă lingvistică la Limba engleză (pentru candidaţii care nu au studiat limba engleză în facultate) – specializarea Studii Anglo-Americane şi Traductologie, Terminologie, Comunicare

Luni – Vineri: între orele 9:00-17:00
Sâmbătă – Duminică: între orele 9:00-13:00

Taxa de înscriere: 100 RON (Concurs de Dosare).

120 RON (o probă de admitere).

150 RON (două probe de admitere).

Studii de doctorat:

10 – 20 septembrie 2011 – înscrieri

28 septembrie 2011 – interviu şi desfăşurarea probelor

Studentii pe net au cautat:

Recomanda

Intra pe Portalul Studentesc Student pe net pentru a vedea mai multe articole ca Litere Ovidius Inscriere Admitere – septembrie 2011 – master si licenta.

In 1504, in timp ce Michelangelo si Leonardo da Vinci erau in competitie pentru decorarea Palatului comunal, un tånar artist poposea in Florenta, venind din orasul Urbin, provincia Umbria. Acesta se numea Raffael Sanzio (1483-1520) isi facuse ucenicia in atelierul lui Pietro Vannucci (Peruginul), conducatorul scolii umbriene (1446-1523).

Ca [i Ghirlandajo, maestrul lui Michelangelo [i ca Verrocchio, maestul lui Leonard, Peruginul era unul din arti[tii cei mai aprecia]i ai genera]iei sale [i folosea o echip` numeroas` de ucenici care \l ajutau s` execute toate comenzile. Atmosfera de pio[enie din tablourile lui i-au adus mul]i adep]i. El era \ntru  totul la curent cu nout`]ile din pictura secolului XV; unele din picturile sale cele mai reu[ite reu[eau s` redea minunat iluzia profunzimii, f`r` a altera armonia compozi]iei. Peruginul [tia s` dea figurilor pe care le picta dulcea]` [i suple]e. Tipul de frumuse]e creat de el, [i pe care l-a introdus \n aproape toate tablourile sale, \n infinite variante. Dac` analiz`m mai multe dintre operele sale ele pot p`rea monotone, dar trebuie s` avem \n vedere c` tablourile sale nu au fost create pentru a fi expuse \n galerii de art`. Anumite capodopere ale Peruginului ne las` s` \ntrevedem un univers de o armonie supranatural`.

Aceasta era atmosfera \n care a crescut tån`rul Raffael, care [i-a \nsu[it foarte repede maniera de lucru a maestrului s`u. Ajuns la Floren]a, a \ntåmpinat concuren]i teribili. Leonardo [i Michelangelo, mult mai vårstnici decåt el, respectiv cu treizeci [i unu de ani [i cu opt ani ridicaser` arta pe culmi deosebite. Oricare altul ar fi fost descurajat din cauza reputa]iei acestor doi arti[ti. Dar Raffael era ferm decis s`-i egaleze. |n acela[i timp era perfect con[tient de ceea ce-i lipsea. Nu poseda nici imensul volum de cuno[tin]e ale lui Leonardo, nici puterea lui Michelagelo. |n vreme ce aceste dou` personalit`]i aveau un caracter dificil, comportamentul lor contrariind pe oricine, Raffael reu[ea s` produc` o impresie pl`cut` asupra persoanelor influente. Pe de alt` parte era dispus s` munceasc` cu devotament [i s` ajung` la perfec]iune.

Este greu de asociat \ndr`zneala ce se degaj` din capodoperele lui Raffael cu ideea unui efort sus]inut. |n ochii majorit`]ii, Raffael este pictorul suavelor Madone, atåt de celebre \ncåt cu greu ne aducem aminte c` de fapt sunt numai ni[te picturi. Imaginea Sfintei Fecioare Maria creat` de Raffael a fost adoptat` de genera]ii, \n acela[i mod cu imaginea lui Dumnezeu-Tat`l creat` de Michelagelo. Dac` compar`m imaginea Fecioarei Maria creat` de Raffael cu nenum`ratele reprezent`ri anterioare ale aceleia[i teme, ne d`m seama c` to]i acei mae[tri au c`utat \n zadar simplitatea pe care a reu[it s-o ating` Raffael. Se pot distinge, evident, toate detaliile pe care Raffael le datoreaz` frumuse]ii pa[nice a modelelor Peruginului, \ns` este o distan]` de la cer la p`månt \ntre regularitatea din tablourile maestrului [i plenitudinea de via]` a elevului. Fa]a Sfintei Fecioare, umerii delica]i, volumul corpului acoperit cu o pelerin` u[oar`, gestul tandru [i \n acela[i timp ferm cu care \l ]ine \n bra]e pe pruncul Iisus, totul contribuie la un echilibru perfect. Privind-o avem sentimentul c` ea exist` a[a de la \nceputul timpului [i c` nu ar putea fi altfel.

Dup` mai mul]i ani petrecu]i la Floren]a, Raffael a plecat la Roma. A ajuns acolo \n 1508, pe vremea cånd Michelagelo \ncepea plafonul Capelei Sixtine. La pu]in timp, Iulius al II-lea \i \ncredin]a decorarea mai multor camere de la Vatican. |n aceste s`li Raffael a pictat o serie de fresce de deosebit` calitate. Nu se poate aprecia pe deplin frumuse]ea acestor opere de art` decåt dac` le privim \n ansamblu, la fa]a locului. Astfel ne putem da seama de armonia [i diversitatea tablourilor pictate, \n care formele [i mi[c`rile se echilibreaz` reciproc. Scoase din acest cadru [i reproduse la scar` redus`, aceste compozi]ii au ceva rece \n ele [i fiecare din figuri, impresionant` \n m`rime natural`, tinde, \ntr-o reproducere, s` se piard` \n mijlocul grupurilor din care face parte.

Michelangelo a ajuns la cea mai \nalt` expresie a corpului omenesc. Raffael a atins ceea ce genera]ia precedent` c`utase cu atåta insisten]`: o armonie perfect` a figurilor, precum [i naturale]ea lor.

Un alt aspect care a suscitat o admira]ie constant` la Raffael este frumuse]ea pur` a figurilor pictate de el. Dup` ce a creat Galateea, un curtezan l-a \ntrebat pe Raffael unde a reu[it s` g`seasc` un model atåt de frumos. El a r`spuns c` nu a copiat tr`s`turile unui model anume, ci c`, mai degrab`, a urm`rit o idee pe care [i-o formulase dinainte. \ntr-o anumit` m`sura, Raffael, ca [i maestrul s`u Peruginul, nu se ag`]a de aceasta imita]ie fidel` a naturii pe care o reg`sim \n majoritatea picturilor din Quattrocento. El a elaborat un anumit tip de frumuse]e regulat`. |n trecut, o frumuse]e “ideal`” se realiza dintr-un lung efort de apropiere a naturii de formele abstracte. Acum lucrurile sunt exact pe dos. Arti[tii se str`duiesc s` apropie natura de ideea pe care [i-au f`cut-o cu privire la frumuse]e contemplånd statuile antice: ei  “idealizeaz`” modelul. Aceast` tendin]` nu este f`r` riscuri, dat fiind c` atunci cånd artistul rafineaz` \n mod deliberat natura, opera sa risc` s` \[i piard` din expresivitate. La Raffael, \n orice caz, aceast` c`utare nu duce niciodat` la pierderea prospe]imii operei. |n farmecul Galateii nu e nimic abstract sau tensionat.

O asemenea perfectiune i-a asigurat lui Raffael celebritatea de-a lungul secolelor.

Raffael a devenit arhitectul noului Sfåntul Petru [i \n aceast` calitate a realizat planuri de biserici, de vile [i palate inspiråndu-se dup` ruinele Romei Antice. Spre deosebire de Michelagelo, el a r`mas \n rela]ii bune cu toat` lumea, ajungånd s` fie tratat de la egal la egal atåt de savan]i cåt [i de demnitarii Cur]ii papale. Era chiar pe punctul de a fi numit Cardinal cånd a murit, \n ziua cånd \mplinea 37 de ani, aproape la fel de tån`r ca Mozart.

Raffael a [tiut s`-[i umple scurta existen]` cu realiz`ri extraordinar de diverse. Unul din erudi]ii cei mai renumi]i ai vremii, cardinalul Bembo, a compus epitaful ce a fost gravat pe mormåntul s`u din Pantheon: “Aici zace Raffael, care \n timpul vie]ii a f`cut natura s` se team` c` va fi dominat` de el [i, atunci cånd a murit, s` se team` c` va muri odat` cu el”.

Studentii pe net au cautat:

Recomanda

Intra pe Portalul Studentesc Student pe net pentru a vedea mai multe articole ca Referat Renasterea Italiana.

Domneşte bezna… Linişte din veci…

O rază scăpărând în norii reci

Adâncul lumii îl arată viu,

Creează spaţii, şi-n lumini solare

Dă la iveală creste, culmi, ponoare,

Pământul dur şi-un aer siniliu.

Chemând la viaţă nenăscutul plod,

Trezeşte raza lupta şi rodirea:

Cu spaimă lumea arde în văpăi.

Sămânţa de lumină ce-a căzut în văi

Preschimbă rânduind, e preamărirea

Acestei vieţi si-a razei ce-a dat rod.

Şi-naintând, sub lamura credinţei,

Sădeşte în creata omenire

Al Tatălui ceresc sublim avânt.

Devine chin şi bucurie, grai şi cânt,

Bolteşte lumea-n dom al biruinţei,

E faptă, duh, e luptă şi iubire.

Studentii pe net au cautat:

Recomanda

Intra pe Portalul Studentesc Student pe net pentru a vedea mai multe articole ca Poezii studenti: La o tocată de Bach.

Cum tot ce-i tânăr şi-nflorit apune

Îmbătrânind, aşijderea oricare

Virtute, vârstă sau înţelepciune

La vremea ei dă-n floare, apoi piere.

Oricând rosteşte viaţa vreo chemare,

Al nostru suflet, gata de-nnoire,

Cu eroism şi fără de durere

Pătrunde-n lumea cea necunoscută.

În orice început, e-o vrajă peste fire,

Ne apără şi să trăim ne-ajută.

Un spaţiu să schimbăm cu celelalte,

Şi nici o vatră nu ne fie dragă;

Al lumii duh în lanţuri nu ne leagă,

Ci vrea din treaptă-n treaptă să ne salte.

De-om poposi în vreun ungher al vieţii,

Vom picoti sub coaja de rugină;

Doar cel ce-o ia la drum prin valul ceţii

Se mântuie de lene şi rutină.

Şi, cine ştie, chiar şi-a morţii coasă

Noi spaţii largi în faţă ne-o desface,

Chemarea vieţii-n veci de veci nu tace…

Hai, inimă, la drum şi fii voioasă!

Studentii pe net au cautat:

Recomanda

Intra pe Portalul Studentesc Student pe net pentru a vedea mai multe articole ca Poezii studenti: Trepte.

Pioşi, a universului cântare

Şi muzica maeştrilor îndată

Vom asculta, poftind la sărbătoare

Mari spirite din era minunată.

Formulele cu sens adânc şi tainic

Precum o vrajă-n slăvi ne va sui,

Furtuna, infinitul, viaţa trainic

S-or închega în clare-alegorii.

Răsună-n ele limpezi lumi celeste,

Să le slujim e-al vieţii noastre har;

Nu poţi să cazi din cercurile-aceste

Decât în sfântul lor focar.

Studentii pe net au cautat:

Recomanda

Intra pe Portalul Studentesc Student pe net pentru a vedea mai multe articole ca Jocul cu mărgele de sticlă.

●    FRANCOPHONIE

●   RAAS

●   Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa

●   Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării

● AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROGRAME COMUNICARE ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI ŞI FORMĂRII PROFESIONALE

●   The Society for Romanian Studies

Studentii pe net au cautat:

Recomanda

Intra pe Portalul Studentesc Student pe net pentru a vedea mai multe articole ca Resurse / site -uri utile pentru studentii la litere.

Hmmm.. pai poti sa mergi spre munca de cercetare sau cea dedicată activităţii didactice din domeniul universitar sau preuniversitar.

Sau locurile de muncă precum redactor în edituri şi în presa scrisă; realizator în domeniul audio-vizual; traducător şi terminolog; interpret de conferinţă; referent de specialitate.

Alte posturi pentru absolventii la litere ar fi:

Profesori în cadrul învăţământului preuniversitar şi universitar;

Cercetători în domeniile filologice (lingvistică, istorie, teorie literară);

Editori, redactori în presa scrisă, la radio şi în televiziune;

Manageri sau funcţionari culturali în instituţiile publice sau pri­vate; Traducători;

Agenţi de relaţii publice şi publicitate;

Euroconsilieri în departamentele guvernamentale de integrare;

Documentarişti, bibliotecari şi bibliografi; Specialişti în mass-media.

Studentii pe net au cautat:

Recomanda

Intra pe Portalul Studentesc Student pe net pentru a vedea mai multe articole ca Unde te angajezi daca ai terminat facultatea de Litere.

Domeniile importante ale promovarii culturale sunt: biblioteca (10.000 volume), mediateca – permite realizarea seratelor video, cele 10 abonamente la reviste pregatite sa satisfaca o gama larga de interese, oferind imaginea contemporana a spatiului hexagonal. Alianta Franceza vrea sa fie si un loc de modernitate care se traduce prin informatizarea bibliotecii si proiectele de amenajare a unui cyber-spatiu.

Fondul de carte s-a imbogatit in fiecare an gratie Biroului de Carte al Serviciului Cultural din cadrul Ambasadei Frantei, ceea ce permite organizarea periodica a expozitiilor de carte si permite atragerea unui numar din ce in ce mai mare de cititori. Alianta, al carui sediu nu este foarte vast, pune la dispozitia acestora un spatiu de lectura intim, modern si elegant.

Realitatea arata ca Alianta Franceza a sedus cercurile culturale ale orasului. Cultura si dragostea pentru limba franceza favorizeaza contactele sociale si profesionale care, altfel, ar avea sanse putine de realizare. Idei apar si produc initiative. Oameni de cultura si oameni de afaceri, responsabili economici si politici, educatori, se intalnesc cu ocazia manifestarilor noastre si descopera ca pot fi utili impreuna la edificarea unei societati moderne, deschisa experientelor, hotarata sa acopere lacunele si sa surmonteze dificultatile, o societate responsabila si demna de viitorul sau european.

Studentii pe net au cautat:

Recomanda

Intra pe Portalul Studentesc Student pe net pentru a vedea mai multe articole ca Biblioteca Franceza in Constanta: Alliance Francaise.

• - Burse de M 2: pentru tinerii studenti la Master anul 1 in tara si care vor sa faca anul 2 de Master in Franta.

• - Burse de Doctorat in cotutela: pentru studentii care urmeaza sau care au urmat 5 ani de studii in Romania, sau care sunt in primul an de Doctorat in cotutela cu o univeristate din Franta.

• - Burse Copernic: pentru ingineri, economisti sau juristi diplomati -formare de un an in management, in cadrul programului Copernic.

Studentii pe net au cautat:

Recomanda

Intra pe Portalul Studentesc Student pe net pentru a vedea mai multe articole ca Burse in Franta pentru studenti romani.