Modele de optimizare a gestiunii stocurilor si posibilitati de utilizare in practica agentilor economici

1.Modele de optimizare a gestiunii stocurilor si posibilitati de utilizare in practica agentilor economici

Scopul unui sistem de acumulari de cost este de a diviza costurile în doua mari obiecte de cost – produse pentru scopul de valorizare a stocului si centrii de res-ponsabilitate pentru scopul de control al costului. Un sistem de acumulare de cost va trebui sa acumuleze costuri prin centrii de responsabilitate si sa le aloce unor unitati care trec prin centrul de respon-sabilitate.
Al doilea stadiu este de-numit costul produsului pro-duct costing).
În acest capitol ne vom referi la costul produsului, obiectivul fiind sa determinam costul fiecarui produs sau serviciu oferit. Costurile pe unitate sau detaliate sunt necesare pentru evaluarea stocului de masuratorile de profit si pot fi folosite în anumite circumstante de catre manageri în planificare si în luarea deciziilor. Vom începe prin a ne concentra pe calcularea costurilor de munca si materiale.
Prin desemnarea unui sistem pentru a contabiliza costurile de productie si materiale este important sa se ia în considerare proce-durile clericale importante pentru a se asigura ca aceste costuri sunt colectate repede si precis.

Procedura de control a materialelor

În zilele noastre, multe companii produc o gama larga de produse care necesita multe componente. Problema plani-ficarii si organizarii mate-rialelor este complexa. Pentru a o rezolva, multe firme folosesc un sistem M..R.P. Primul stadiu este deter-minarea nivelelor de stoc optime.

Determinarea nivelelor de stoc optime

Obiectivul major al con-trolului de stoc este stabilirea si mentinerea nivelului optim de investitie în toate tipurile de stocuri, de la materiale brute la bunuri finisate. Cînd le stabilim este necesar sa ne asiguram ca sunt mentinute suficiente stocuri pentru ca cererile de productie si cererea clientului sa fie satisfa-cute.
Pe de alta parte, stocurile excesive trebuie evitate, pen-tru ca rezultatul ar fi bani blocati ce ar putea fi folositi în scopuri profitabile. Stocul op-tim se afla undeva între aceste doua puncte.
Astfel este de o importanta vitala stabilirea nivelelor optime de stoc în controlarea nivelelor de stoc, dar grija noastra este aceea de a considera procedura de contabilizare a materialelor si a pro-viziilor.
Departamentul de depozit este responsabil pentru acest fapt, fiind necesara înregis-trarea clara a cantitatii de materiale din stoc. Registrul clerical pentru colectarea aces-tor informatii se numeste bin card.
În cele mai mari organizatii înregistrarea stocurilor va fi pastrata pe computer mai degraba decît pe bin card si magazionerul pur si simplu va presa cîteva taste pe unitatea vizibila de display pentru obti-nerea unor detalii particulare a numarului de stocuri.
Atunci cînd se cumpara diferite materiale magazionerul va fi responsabil de informarea departamentului de cumparari. Daca înregistrarile sunt tinute manual, magazionerul trebuie sa verifice fiecare bin card pentru a afla numerele de care are nevoie. Un sistem com-puterizat va furniza aceasta informatie la atingerea unei taste. Cînd numarul de mate-riale se epuizeaza, maga-zionerul solicita o rechizitie de la departamentul de cum-parari pentru a obtine cantitatea necesara de la cel mai apropiat furnizor. Într-un sistem computerizat, calcu-latorul va printa automat cererea de cumparare cînd stocurile ajung la punctul de reordonare.

Livrarea materialelor

Cînd departamentul de livrare primeste o copie de rechizitie, ofitrul de cumparari va selecta furnizorul potrivit bazîndu-se pe cunostintele expertilor din departament si va completa un ordin de livrare, cerînd furnizorului sa-I furnizeze materialele listate într-o anumita ordine. O copie va fi trimisa departamentului de primire pentru a verifica bunurile cînd sosesc.

Receptia materialelor

Cînd bunurile sosesc, ele sunt inspectate si verificate cu nota de livrare a furnizorului si o copie a comenzii.
Departamentul de depo-zitare listeaza materialele pri-mite pe un aviz de însotire a marfurilor adica pe o nota de primire a bunurilor G.R.N).
Copiile sale sunt trimise la departamentul de facturare si de livrare. Departamentul de livrare va înregistra ca, comanda a fost satisfacuta si va verifica daca GRN e acelasi cu cel al furnizorului pentru a se asigura ca plata va fi efectuata dupa primirea bunu-rilor si numai în raport cu bunurile primite.

Eliberarea materialelor

Departamentul de control al productiei este cel care mentine productia programata în concordanta cu bugetul de productie si nivelurile de stoc planificate. Procedura formala pentru autorizarea productiei este ca acest departament sa elibereze un ordin de productie departamentului de productie potrivit. Controlul productiei determina si cantitatea de materiale necesara pentru a îndeplini cerintele ordinului de productie listînd materialele cerute pe declaratia de tranzit, dupa care sunt atasate ordinului de productie. Cînd acesta este primit este dat magazionerului în declaratia de tranzit.
Cînd departamentul de contabilitate primeste cererea de stoc va evalua fiecare din numerele listate în cerere.
Aceasta informatie este obtinuta din coloanele chi-tantelor si trecuta în registrul contabil de stoc pentru fiecare numar al materialului eliberat. Sa nu uitam ca exista un registru contabil de stoc separat pentru fiecare numar de material din stoc. Informatia de pe cererea de stoc este transferata în coloanele de cantitati si valori în diferite registre contabile de stoc si un bilant este calculat pentru fiecare numar de materiale. În multe intre-prinderi rutina clericala este realizata de un calculator. De exemplu, detalii ale mate-rialelor receptionate si elibe-rate vor fi intrate pe terminalul calculatorului si pe documente la fel ca pe bin carduri, cererile de stoc si registrele contabile de stoc pot exista numai în forma de înregistrare a calculatorului.
Detalii ale intrarilor, iesirilor si bilanturilor pentru fiecare din numerele de stoc pot fi obtinute prin apasarea celei mai apropiate taste de pe unitatea vizibila de display. În multe întreprinderi cererea de stoc poate fi intrata pe calculator si prin materialele furnizate direct de la întreprindere printr-un curier.

Schimbul materialelor potrivite

Acesta trimite declaratia de tranzit la contabilitate. Dupa ce contabilitatea o primeste, acestia vor evalua fiecare item listat.
Etapa finala este pentru departamentul de contabilitate sa înregistreze urmatoarele tranzactii
1. Reducerea stocurilor de materii prime prin înregistrarea valorilor eliberate în registrul contabil de stoc
2. Înregistrarea cantitatii de materiale eliberate în contabilitatea cheltuielilor indirecte.

Analiza costului de manipulare a materialelor

Termenul de “ cost de mani-pulare a materialelor” se refera la cheltuielile implicate in primirea marfi, eliberarea si manipularea materialelor.O idee ar fi sa se includa aceste unitati in costul materialelor prin stabilirea unei cote separate de mmanipulare de materiale.De exemplu, intr-o situatie in care costul de manipulare al materialelor o fost 250.000 ₤, materialele wliberate in acea perioada au fost evoluate la costul de 1 milion. In aceasta situatie, costurile de manipulare al materialelor ar putea fi incluse produselor la o rata de 25% din costul materialelor eli-berate, ceea ce ar insemna 250.000 ₤ sa fie incluse productiei pentru manipulare de materiale.Alternativ, rata de manipulare a materialelor ar putea fi stabilita pe baza greutatii materialelor eliberate daca aceasta ar indica mai bine cat din resursele de manipulare a materialelor consuma fiecare produs. Totusi, a se nota ca stabilirea unei rate separate ia timp si din acest motiv majoritatea companiilor includ aceste costuri impreuna cu cele de fabricare in produse pe baza muncii directe sau orelor de masina. Aceasta procedura va fi descrisa in capitolul urmator. Recent, o noua perspectiva de stabilire a costurilor acti-vitatilor de support (cum ar fi costul de manipulare al materialelor) in productie a fost emisa. Ea se numeste “cost pe baza de activitate” si o vom descrie la capitolul 12.

Prestarea la timp

Organizatiile acorda o atentie crescuta reducerii nivelului de stoc la minimum prin crearea unei relatii mai stranse cu furnizorii si aranjarea unor livrari mai dese a unor cantitati mai mici. Obiectivul JIT e acela de a se asigura ca stocurile sunt cat de mici posibile. Astfel compania si furnizorul lucreaza impreuna cooperativ. Furnizorii trebuie sa garanteze calitatea materialelor pe care le livreaza si sa le inspecteze la sursa. Se pretinde ca rezultatele JIT se concretizeaza in economii foarte mari cu privire la costul de manipulare a materialelor, investitii in stocuri si inregistratrea depozitelor. De exemplu nu este nevoie sa se mute bunurile primite in depozite pentru ca acestea sunt livrate direct la magazin. Prin urmare FIFO, LIFO si costul mediu vor tinde sa fie similare. Totodata, pretul brut va aproxima pretul detaliat. Serviciul de livrare imbunatatit se obtine prin afaceri cu mai putini furnizori si comenzi pe termen lung. Astfel furnizorul are asigurarea unor vanzari pe termen lung, putandu-si planifica din timp modul in care va satisface cererea. Cand General Motors au introdus prestarea JIT in 1982, numarul de furnizori a fost redus cu 50 %. Aceasta politica, dupa Schonberger si Ansari (1984) consolideaza relatiile cumparator furnizor si tinde sa se observe intr-o calitate mai mare a produsului final.

2.Modele de analiza a eficientei muncii

Analiza contabila a diferitelor tipuri de costuri ale muncii

Plata pe vacanta primita de angajatii ale caror costuri de munca sunt privite ca directe ar tre bui sa fie inclusa in joburi printr-o rata inflata la ora. De exemplu, daca angajatul e platit cu 5₤ pe ora pentru o saptamana de 40 de ore si are dreptul la 6 saptamani de vacanta anual, va primi 1200₤ salariu pe vacanta (6 saptamani cu 200₤ pe saptamana). Daca presupunem ca angajatul munceste in cele 46 saptamani ramase, prezenta sa va numara 1840 de ore (46 saptamani a 40 ore pe saptamana). Impartind 1200₤ la 1840 ore avem un plus de 65p pe ora la rata salariului pe ora a angajatului, pentru a ne asigura ca salariul pe vacanta e recuperat.
Avantajul acestei perspectiva e acela ca salariul pe vacanta e tratat ca un cost de munca direct bonusurile peste pro-gram sunt incluse in surplu-surile de fabricatie. Depasirille de program si schimburile de noapte sunt necesare pentru cresterea nivelului de productie in general, nu in cazul unor slujbe specifice. Prin urmare, nu trebuie sa inregistram orele peste program sau de noapte ca ore mai costisitoare decat cele din programul normal de 8 ore pe zi. Daca totusi ele sunt executate la cererea urgenta a clientului pentru a onora comanda, si nu datorita presiunii muncii din fabrica, atunci ele vor fi incluse direct slujbei.
Haideti sa examinam comen-tariile facute in paragraful precedent cu ajutorul unui exemplu simplu. Luati o situ-atie in care angajatul este platit un timp si jumatate pentru orele saptamanale lucrate in exces de 40 de ore. Sa presupunem ca angajatul lucreaza 50 de eor si ca cele 10 ore peste program le-a pentru jobul x. Rata salariului pe ora e de 6₤. Salariul sa pe saptamana va fi calculat astfel.
Rata normala a sala-riului este egala cu 50 de ore la 6₤=300₤.
Prima de peste pro-gram(1/2* 10 ore la 6₤) =30₤.
Rezulta un total de 330₤.
Salariul ratei normale de timp va fi alocat unor prestari diferite in care angajatul s-a implicat in aceasta perioada , dar daca orele de dupa program au fost facute dato-rita presiunii generale din fabrica ar fi nerezonabil sa le tratam altfel pentru ca fac parte din orarul general al intreprinderii pe o perioda data.

Bonusuri si plata la bucata

Castigurile unui angajat pe bucata sunt completate prin multiplicarea unei rate conven-tionale pe bucata cu numar de bunuri produse. De obicei va exista un salariu saptamanal minim , in asa fel incat, daca productia unui angajat scade sub cea minima saptamanala acesta va fi platit la rata de timp si nu la bucata in acea perioada. De exemplu , daca un individ eplatit cu 30p la bucata cu 6₤ pe ora salariu garantat, si lucreaza 38 ore in timpul saptamanii, salariul mi-nim pe saptamana e de 228₤ ( 38* 6 ) chiar daca productia lui e de doar 600 de bucati (care i-ar da dreptul doar la 180₤)

Costuri de angajare

Pe langa platile de salariu, cel ce angajeaza va include un numar de costuri incidentale angajarii. Acestea sunt frcvent inregistrate ca plusuri de fabricatie, dar e preferabil sa fie calculata o rata pe ora pentru costurile de angajare pe care sa o adune ratei salariului pe ora platit angajatilor. De exemplu, cel ce angajeaza trebuie nsa plateasca 30₤ costuri de angajare unui operativ platit cu 6₤ pe ora pentru o saptamana de lucru de 40 de ore. Vom stabili ca aceste costuri sunt 75p/ora si poate fi adaugat platii cu ora 6₤, platindu-l cu 6,75₤/ora. Aceas-ta modalitate e preferabila conceptual alternativei celei-lalte, cat timp costurile de angajare sunt o componen- ta fundamentala a achizitio- narii fortei de munca.

Timpul pierdut

In timpul procesului de productie, timpul pierdut se datoreaza lipsei temporare de activitate, stricarii masinilor etc. Costul lui poate fi tratat intr-o maniera similara costurilor de angajare, dar nu e bine pentru ca timpul pierdut nu e acelasi pentru toti angajatii. Timpul pierdut se datoreza in general progra-marii proaste a productiei, lipsei nde materiale si stricarii masinilor. Pentru ca el afecteaza toate joburile, se poate spune ca ar trebui alocat tuturor. Este de asemenea preferabil sa fie incasat din fiecare departament nu la modul general.Daca aceasta procedura este urmata, costul sau va fi extras din plusurile fabricii si declarat directiunii la intervale frecvente.

Luarea deciziilor si controlul costurilor

Costurile de productie sunt frecvent folosite ca baza pentru calcularea preturilor de vanzare. Ele sunt produselor sau serviciilor si li se adauga o marja de profit pentru a ajunge la pretul de vanzare. Acest procedeu e cunoscut ca atasare de pret COST-PLUS.
Pentru scopuri de control, directiunea va trebui sa primeasca un raport de performanta lunar pentru a compara materialele actuale si bugetate si costuri de munca. De asemenea, vor trebui sa primeasca rapoarte zilnice sau saptamanale cu folosirea materialelor stricaciuni, timp pierdut si eficienta muncii.


 
Modele de optimizare a gestiunii stocurilor si posibilitati de utilizare in practica agentilor economici




Daca ti-a placut acest articol nu uita sa te abonezi la feedul RSS!