Oamenii care au schimbat lumea - personalitati celebre

Ioana d’Arc (1412-1431)

Fecioara de la tara care credea ca este inspirata de vocile sfintilor, Ioana d’Arc i-a condus pe francezi la victorii cruciale impotriva englezilor. In Razboiul de 100 de ani, a devenit un erou exemplar pentru compatrioti. Adolescenta care s-a imbracat in straie barbatesti i-a invins pe cuceritorii veniti de peste Maneca la Orléans in 1429; triumful ei la Reims nu numai ca i-a atras adulatia natiunii, dar a si netezit calea catre incoronarea regelui Carol al VII-lea. Capii Bisericii Catolice au acuzat-o de erezie si in timpul campaniei de eliberare a Parisului au dat ordin sa fie capturata. La judecata, singurul avocat pe care Ioana d’Arc l-a putut chema in apararea sa a fost Sfantul Mihail. Biserica a condamnat-o la moarte. A fost arsa pe rug. Sanctificata in anul 1920, Fecioara din Orléans este subiectul a sute de carti, piese de teatru si filme.

Jean-Jacques Rousseau (1712-1778)

Teoretician al educatiei care a pus evolutia emotionala si experienta personala mai presus de invatatura cartilor, Jean-Jacques Rousseau si-a abandonat propriii sai cinci copii intr-un orfelinat parizian. El insusi a copilarit fara mama, a fost abandonat de tata, iar educatia i-a fost lasata la voia intamplarii. Spirit sistematic si caracter pasional, Rousseau este autorul doctrinei conform careia omul este prin natura sa bun, dar societatea l-a corupt si trebuie, pe cat posibil, ca el sa se intoarca la valorile primitive ale naturii (état de nature), singura care ii poate pastra inocenta si in care compasiunea si onestitatea ar putea inflori. In teoria sa, o societate buna i-ar putea face pe oameni buni daca ei si-ar subordona propriile dorinte Vointei generale. Jean-Jacques a reinnoit ideile in educatie (condamnarea scolasticii) si in politica vremii (critica despotismului monarhic), a creat teme literare (reveria) si genul confesiunii, prin care a prefigurat Revolutia franceza si romantismul. Atat totalitarii cat si democratii si l-au revendicat ca pe propriul lor profet.

John D. Rockefeller (1839-1937)

Avea mai bine de un miliard de dolari la vremea la care un miliard de dolari chiar insemna ceva. In fapt, John Davison Rockefeller a fost primul miliardar din Statele Unite ale Americii, construindu-si averea pe un concern monolitic: Standard Oil Co. Feroce om de afaceri, el a redus la minimum costurile si a eludat legile antitrust. Ca apoi, la varsta de 58 de ani, dupa trei decenii in care a scos dolari din petrol, magnatul fara scrupule, dar religios, sa-si intoarca fata catre caritate. A cheltuit de-a lungul vietii 540 de milioane de dolari – echivalentul la zi a 5,6 miliarde de dolari – pentru proiecte in primul rand de cercetare medicala si educatie. A ajuns la varsta de aproape 98 de ani fara sa fi fumat si fara sa fi baut vreodata un pahar de sampanie, traind in spatele unei averi fabuloase si a unei familii active in multe domenii. Politica, filantropie si, bineinteles, afaceri.

Nicolae Paulescu (1869-1931)

Despre acest medic roman s-a spus ca a pierdut pe nedrept Premiul Nobel, decernat in 1923 canadienilor Frederick Banting, Charles Best si J.J. McLeod. In anul 1921, Nicolae Paulescu publica un articol in care descria cum reusise sa izoleze o secretie a pancreasului, pe care a botezat-o „pancreina“. Experimentat pe caini, s-a constatat ca extractul ducea la scaderea concentratiei de zahar, cetona si uree din sange. Este posibil ca el sa fi obtinut cateva succese notabile inca din 1916, dar dezinteresul lui pentru publicitate, augmentat in conditiile primului razboi mondial, a facut ca descoperirea sa nu intre in circuitul stiintific. Fapt e ca la opt luni dupa ce profesorul Paulescu si-a publicat, in sfarsit, articolul, cei trei au anuntat ca au reusit sa izoleze o substanta capabila sa reduca nivelul glucozei din sange: insulina. Nicolae Paulescu n-a intrat in drepturile paternitatii acestei descoperiri esentiale pentru viata diabeticilor, desi a fost cunoscut faptul ca Banting, Best si McLeod s-au folosit de insemnarile pe care Paulescu insusi le-a trimis acestora, prin posta, la Toronto. Ei nici macar nu i-au mentionat numele.

Albert Einstein (1879-1955)

Un tanar german visator si nonconformist s-a tinut pe urmele propriei curiozitati pana cand l-a doborat pe Isaac Newton de pe soclul fizicii. Albert Einstein a pictat un tablou fantastic al universului nostru, schimband echilibrul de putere atat in stiinta cat si in politica.

Henry Ford (1863-1947)

Cand, in 1903, Henry Ford si-a deschis afacerea de la Detroit, tot ce-si dorea era sa produca si sa vanda masini. Si timp de 19 ani a vandut numai un singur fel de masina: cunoscutul Model T. Dar intr-un numar impresionant:
15 500 000, jumatate din productia mondiala. Linia sa de asamblare, de-a dreptul revolutionara, i-a permis sa vanda masinile la un pret la care putea sa aiba acces o familie americana cu venituri medii. Celebrul constructor de automobile a reusit performanta de a dubla salariile muncitorilor simultan cu reducerea orelor de lucru. Ceea ce pana atunci era doar o jucarie pentru capriciile celor bogati a devenit, gratie lui Henry Ford, o necesitate a vietii cotidiene, fericind lumea cu autostrazi, statii de benzina si ambuteiaje.

Hokusai (1760-1849)

La 74 de ani, unul dintre cei mai mari artisti plastici ai acestui mileniu, japonezul Hokusai, isi deplangea lipsa de talent. „Nimic din tot ce am pictat pana la varsta de 70 de ani nu contine macar o singura tusa cu adevarat majora“, scria el, prezicand: „Cu adevarat minunat voi deveni abia la 100“. Marelui pictor, ilustrator si maestru gravor al scolii de arta Ukiyo-e, nu i-a fost dat sa atinga centenarul, dar a avut ragazul de a crea un tezaur de peste trei mii de imagini – flori, animale, peisaje si scene istorice -, inclusiv seria intitulata Treizeci si sase de imagini ale Muntelui Fuji. Opera sa va avea o influenta puternica asupra impresionistilor francezi, marcandu-l mai ales pe Paul Gauguin.

Theodor Herzl (1860-1904)

Cu toate ca nu el este cel care a inventat sionismul, Theodor Herzl este considerat parintele miscarii care a putut conduce la fondarea unui stat evreu. Desi nu era strain de antisemitismul din Austro-Ungaria, unde s-a nascut, a fost insa socat sa-l regaseasca in plina floare la Paris, unde a ajuns in 1891 ca jurnalist. Credinta lui Herzl conform careia evreii trebuie sa se organizeze si sa se intoarca pe pamantul stramosesc i-a deranjat pe asimilationisti. Dar aceasta venea in concordanta cu opinia nationalistilor evrei, intensificand in schimb aspiratiile nationaliste ale arabilor. In 1897, Herzl a organizat un congres international despre care in jurnalul sau nota: „La Basel am fondat statul evreu. Daca astazi as spune-o cu voce tare, mi s-ar raspunde cu un hohot de ras universal. Daca nu peste cinci ani, peste 50 cu siguranta, toata lumea va fi de acord cu acest fapt“. O jumatate de secol mai tarziu lua fiinta statul Israel.

John Harrison (1693-1776)

Oamenii de stiinta l-au luat peste picior pe ceasornicarul John Harrison cand acesta a inventat cronometrul marin, un instrument care le permitea marinarilor sa calculeze longitudinea. Dar ei au ramas cu zeflemeaua, pentru ca in anii ’760 acest instrument isi castigase deja o reputatie solida, iar in 1775 capitanul James Cook l-a folosit pentru a intocmi harta insulelor din Marea Sudului. O intreprindere despre care navigatorul scria ca a fost dusa la bun sfarsit cu ajutorul nepretuit al „calauzei de care nu ne-am despartit niciodata: Ceasul“.

Henri Coanda (1886-1972)

Savantul roman semneaza, prin descoperirea fenomenului botezat de profesorul Albert Metral „efectul Coanda“, certificatul de nastere al motorului cu reactie. In 1910, la expozitia internationala de aeronautica de la Paris, asistenta a fost uimita de aspectul unuia dintre exponate: un avion cu aripi duble, fara elice si cu un invelis metalic, rosu, pe care scria Coanda 1910. Acesta este si modelul care il va conduce spre marea descoperire. In timp ce-l testa, Coanda a observat ca jetul de gaze si flacarile provenite de la motor au tendinta sa alunece pe suprafata fuselajului; a adus acest fenomen in fata mai multor savanti ai lumii. Dupa 20 de ani de studiu, fenomenul a fost atestat, primind si numele care l-a consacrat. Si o stire de ultima ora: in februarie, francezii au dezvelit, in orasul Issy-les-Moulineaux (langa Paris), o placa comemorativa dedicata celor doi ingineri si aviatori romani – Traian Vuia, constructorul si pilotul unui avion cu aripi pliabile, motor propriu si tren de aterizare cu care, pe 18 martie, langa Paris, a zburat 12 metri, si Henri Coanda. Astazi, dupa 90 de ani, francezii le recunosc romanilor intaietatea in cronologia aviatiei mondiale.

Karl Marx (1818-1883)

marx.jpg (3356 bytes)Marx nu era unul dintre proletarii despre care atata a scris. Mai mult, urmandu-si convingerile, a renuntat la radacinile sale burgheze. Haituit din Germania pana in Franta si Anglia, deseori traind de azi pe maine, el s-a dedicat jurnalismului politic. A fost sustinut de patronul si totodata partenerul sau de scris, Friedrich Engels. In viziunea lui asupra lumii postcapitaliste, mijloacele de productie trebuie sa intre in proprietatea clasei muncitoare. Chiar daca sistemul pe care l-a imaginat nu s-a dovedit viabil, acesta a inspirat prin critica de clasa milioane de oameni.

Walt Disney (1901-1966)

Divertismentul insemna pentru el cu mult mai mult decat un joc de copii. Regizor plin de talent si producator de film, rege al animatiei pentru cateva decenii, Walt Disney a imaginat o galerie de personaje nemuritoare. Mickey Mouse deschide seria antropomorfismului sau creator; ii urmeaza la fel de celebrii Donald Duck, Goofy sau Pluto care s-au aflat intre aceia care, in timpul Marii Crize, au sustinut moralul americanilor si, mai tarziu, au fermecat publicul din lumea intreaga. Vizionar multimedia, cineast-reper pentru intreaga evolutie ulterioara a genului, Disney intra in istoria filmului ca realizator al primului lung-metraj de animatie: Alba ca Zapada si cei sapte pitici. Si, de parca toate acestea nu erau de ajuns, om de afaceri inventiv, el a facut din numele Disney marca de elita a industriei divertismentului. In 1931

i se decerneaza un Oscar onorific pentru crearea lui Mickey Mouse. In 1941, inca un Oscar onorific: pentru „contributia exceptionala la evolutia folosirii sunetului prin filmul Fantasia, precum si premiul Irving Thalberg. Astazi numele sau este sinonim cu distractia de familie.

Carl von Linné (1707-1778)

linne.jpg (4353 bytes)In secolul 18, contemporanii au zis ca Linné e indraznet, daca nu chiar obsedat atunci cand a luat sexualitatea drept punct de plecare pentru sistemul sau de clasificare botanica. El a descris caliciile ca pe niste „paturi nuptiale“, corolele ca „perdele de baldachin“ si s-a folosit de numarul si dispunerea staminelor in impartirea plantelor pe clase, iar pistilurile in subdivizarea lor pe ordine. Astfel, daca ai fi dorit sa identifici simplu si repede o specie, nu-ti ramanea decat sa… numeri. Naturalistul suedez, caruia ii placea sa-si ortografieze numele in latina – Carolus Linnaeus, a inventat si un sistem de denumire a genului si speciilor de plante, ocupandu-se apoi si de animale. Nomenclatorul sau a avut succes si a fost adoptat in epoca, dar isi vadeste importanta si astazi.

Galileo Galilei (1564-1642)

Schimband o imagine veche de 1 500 de ani asupra lumii inconjuratoare, astronomul, fizicianul si matematicianul italian Galileo Galilei a reusit sa ne faca sa gandim altfel. Inventand un mod de abordare matematic pentru experienta de zi cu zi, el a descoperit legile inertiei, a caderii corpurilor si legea izocronismului micilor oscilatii ale pendulului matematic. Cu ajutorul lunetei pe care a construit-o, el a facut de asemenea descoperiri care l-au convins asupra perspectivei heliocentrice a universului – pe care Copernic a formulat-o ceva mai devreme, dar a ezitat sa o faca publica. Galileo a indraznit, dar in 1633 a fost silit sa-si retracteze afirmatiile in fata unui tribunal catolic. Lui Galileo i se atribuie replica „E pur si muove“ (Si totusi se invarteste“), pe care ar fi rostit-o in fata inchizitorilor. Cu toate acestea, descoperirile si teoriile sale au supravietuit, deschizand larg usa pentru fizicienii moderni si pentru o noua abordare a gandirii stiintifice.

Martin Luther (1483-1546)

In 1517, cand Martin Luther si-a fixat cele 95 de Teze pe usa unei biserici din Wittenberg (Germania) „cu scopul de a provoca adevarul“, a inceput Reforma care a modificat, pentru secole, aliantele politice si religioase. Profesor la Universitatea din Wittenberg, Martin Luther a formulat o interpretare noua, antiscolastica a textelor biblice, a criticat dogmele si organizarea ierarhica a bisericii catolice, intoleranta acesteia si comertul cu indulgente. In esenta, reforma lui Luther consta in afirmarea „mantuirii prin credinta“, nu prin practicarea ritualurilor bisericesti, si in proclamarea autoritatii exclusive a textelor biblice. El a pledat impotriva autoritatii papale in afaceri de stat si, cand a refuzat sa retracteze, biserica catolica l-a excomunicat in anul 1520 – un act din care au izvorat toate bisericile protestante.

Thomas Edison (1847-1931)

Datorita lui, mileniul acesta se va sfarsi intr-o baie de lumina la fel de puternica pe cat de adanc era intunericul luminat de torte cu care a inceput. In 1879, Thomas Edison le-a dat oamenilor puterea de a crea lumina fara foc: a realizat becul electric, inventand dulia si soclul cu filet. Multe sunt comoditatile la care avem acces de-a lungul vietii, in parte si datorita lui: radio, filme, televiziune etc. In noaptea care a urmat funeraliilor, americanii au scazut luminile, ca un ultim omagiu adus omului care a „aprins“ lumea.

Zheng He (1371-1435)

In primele decenii ale celui de al 15-lea secol, marile Asiei erau dominate de vasele uriase ale amiralului chinez Zheng He – fiecare dintre ele era de pana la cinci ori mai mare decat o caravela europeana obisnuita. Zheng, un eunuc de curte devenit diplomat, a condus, intre 1404 si 1433, sapte expeditii navale pentru imparatul Yongle din disnastia Ming. Sarcina lui Zheng era de a extinde pana peste mari influenta politica a Chinei. In prima sa misiune a plecat cu 62 de vase si 27 000 de oameni, iar celelalte sase s-au pastrat la aceeasi scara impresionanta, ramanand in istorie ca aventura navala cea mai fantastica de pana acum. Calatoriile sale l-au purtat pe coasta estica a Africii, la Mecca si in India. Ca marturie a ispravilor sale nemaivazute, Zheng a adus in China suveniruri dintre cele mai exotice: o data, chiar si o girafa africana.

Leonardo Da Vinci (1452-1519)

O personalitate a Renasterii. Cineva care stie foarte mult, al carui domeniu de interes este foarte larg si foarte adanc, a carui atractie pentru cercetare este inepuizabila. Pictor, sculptor, inginer, arhitect si savant. Leonardo s-a nascut in 1452, in localitatea Vinci din Italia. Ca ucenic, a dovedit talent pentru pictura si sculptura. Curand dupa aceea au venit proiectele de inginerie, anatomie, arhitectura, ilustratie stiintifica, cartografie, matematica, optica. Cu toate ca marile sale opere de arta sunt doar cateva, intre care Mona Lisa si Cina cea de taina, marele rival al lui Michelangelo, cu caietele sale de note, dezordonate dar copioase, continua sa ne seduca.

Grigore Antipa (1867-1944)

In 1935, cu lucrarea sa L’organisation générale de la vie collective, des organismes et du mécanisme de la production dans la Biosphere, el a pus bazele unei noi stiinte interdisciplinare – bioeconomia. Grigore Antipa – biolog, ihtiolog, oceanolog, zoolog si ecolog – a fondat scoala romaneasca de hidrobiologie, ihtiologie si oceanologie. Este si unul dintre creatorii muzeologiei moderne: prin grija lui s-a construit si organizat Muzeul de Istorie Naturala din Bucuresti (al carui director a fost intre 1892 si 1944). Grigore Antipa a introdus aici, pentru prima data in lume, „dioramele biologice“. Activitatea sa stiintifica s-a bucurat de recunoastere internationala: Antipa a fost membru al Societatii zoologice din Londra, al Institutului oceanografic din Paris, al Societatilor geografice din Viena si Berlin, al Societatilor de agricultura din Franta si SUA, doctor honoris causa al Facultatii Agronomice din Berlin si, fireste, membru al Academiei Romane (al carei vicepresedinte a fost in perioadele 1921-1923 si 1935-1938).

Susan B. Anthony (1820-1906)

Campania sa in favoarea dreptului la vot al femeilor a facut din Susan B. Anthony un leader de necontestat al primului val de feminism american. Pe fiica abolitionistilor Quaker a infuriat-o faptul ca femeilor le era interzis sa vorbeasca la intalnirile moralizatoare. A colindat tara, tinand discursuri despre egalitatea sexelor si a fost insultata, umilita, chiar si batuta cu oua stricate pentru agitatia pe care o facea. Dupa ce a votat cu impertinenta in 1872, a fost arestata si amendata cu 100 de dolari, suma pe care n-a platit-o niciodata. Prin ratificarea, in 1920, a celui de al 19-lea Amendament, la 14 ani de la moartea ei, credo-ul sau a fost, in sfarsit, confirmat: „E imposibil sa nu reusesti!“

Edwin Hubble (1889-1953)

Faptul ca, in 1924, a descoperit ca nebuloasa Andromeda se afla dincolo de granitele Caii Lactee i-a facut pe ceilalti astronomi sa-si revizuiasca sistemul de gandire. Existenta mai multor galaxii insemna ca universul era cu mult mai larg decat se credea. Pasul urmator: Edwin Powell Hubble a stabilit ca toate galaxiile se retrag una din fata celeilalte -si, astfel, universul se extinde. Descoperit in 1929, efectul Hubble defineste cresterea, proportional cu distanta, a vitezei de indepartare fata de noi a galaxiilor. Astazi, inconjurand Pamantul, telescopul Hubble Space – numit asa in onoarea lui – cerceteaza departe, pana in adancul galaxiilor a caror existenta a dovedit-o marele astronom.


 
Oamenii care au schimbat lumea - personalitati celebre




Daca ti-a placut acest articol nu uita sa te abonezi la feedul RSS!