Regulamentul Organic

Un moment esential in modernizarea societatii din Principate si in evolutia spre statul national modern a fost adoptarea Regulamentului Organic. Regulamentul organic este un asezamint legislativ cuprinzator, care trebuia sa reformeze administatia si legislatia in Principate.

Procesul elaborarii si implementarii acestor acte a fost deosebit de complex si el trebuie analizat pe citeva planuri, cel international, cit si panul intern. Datorita acestei complexitati au existat opinii diferite asupra Regulamentului organic. Unii l-au considerat un act impus de Rusia, cu un profund caracter antireformist. Asa gindeau oamenii de la’48, care considerau ca Regulamentul trebuie abrogat, ceea ce se cere prin proclamatiile revolutionarilor, iar in Tara Romaneasca, Regulamentul este ars in mod simbolic.

Altii, dimpotriva au vazut in prevederile regulamentare inceputul epocii moderne in Principate, si le-au considerat prima constitutie a Principatelor.

Vom incerca o analiza obiectiva pe toate planurile a momentului si astfel saputem ajunge la o dreapta judecata. Se mai impune o observatie: atit in Moldova, cit si in Tara Romaneasca s-a adoptat un Regulament Organic, separat, la distanta de un an. In Tara Romaneasca in 1831, iar in Moldova, in 1832. Dar ceea ce este esential, este ca prevederile sunt aproape identice, exista deosebiri minore nerelevante. De aceea in istoriografie se vorbeste pe buna dreptate, de Regulament si nu de Regulamente.

Contextul international al Regulamentului Organic

Dupa cum s-a mai aratat, istoria Principatelor Romane la intersectia secolelor 18 si 19 are ca fundal un sir aproape neintrerupt de razboaie ruso-turcesti. In multe rinduri Principatele au fost terenul acestor razboaie si au suferit intermitente ocupatii militare cu consecinte nefaste asupra populatiei.

In 1829, dupa o ofensiva victorioasa, armata rusa intra in Balcani si obliga pe turci sa semneze tratatul de la Akkerman (1829). Acesta a avut urmari importante asupra dinamicii interne din Principatele Romane. Prin acesta, Turcia reconsfintea autonomia acestora, a acceptat numirea domnitorilor pe viata,si au restituit trei porturi dunarene pe care le anexasera ca raiale (Braila, Giurgiu si Turnu).

Cea mai importanta prevedere, cu consecinte spectaculoase pentru economia

Principatelor a fost anularea monopolului turcesc asupra comertului celor doua Tari

Romane. Posibilitatea de comercializare libera a stimulat productia agricola si efortul de comercializare, fapt ce va avea efecte sociale. In paralel rusii au ocupat militar Principatele, sub pretextul garantiei platii unei importante datorii de razboi din partea Turciei. Urmarind proprile interese, administratia militara rusa a incercat introducerea unei administratii eficiente, care sa-i asigure controlul, dar si ordinea necesara pentru aplicarea regimului fiscal pe care le-au introdus.

Tarul avea sa numeasca ca guvernator un ofiter cultivat, format in scoli occidentale, generalul conte Pavel Kiseleff. Acesta sosit in Bucuresti, la 24 noiembrie 1829, a pornit o actiune energica de

organizare. Trebuie spus ca in conceptia sa reforma generala, trebuia sa porneasca de la elita politica locala si nu sa fie impusa din afara. In acest sens, Kiseleff. a format o comisie compusa in special, din tineri boieri, formati in Occident. Astfel din comisia vor face parte trei viitori domni Gheorghe Bibescu, Barbu Stirbei si Mihai Sturdza, precum si Ion Campineanu, reformator cunoscut, figura centrala a partidei nationale.

Trebuie subliniat ca redactarea textului Regulamentului Organic s-a facut prin consultarea de catre comisie a delegatiilor marii boierimi, ai clerului si al notabililor oraselor, deci el poate fi vazut ca o expresie a culturii politice interne.

E adevarat, ca aceasta s-a facut in limitele unor instructiuni elaborate la Petersburg.

Prevederile Regulamentului.

Ideea centrala a prevederilor regulamentului este modernizarea intregului sistem

administrativ al statului, dupa model occidental. Continuind linia inceputa de Ipsilanti si Caragea, in codurile lor de legi, Regulamentul Organic face inca un pas pe linia separarii Puterilor si a functionarii lor distincte. Pentru prima oara, puterea legiutoare, Obsteasca Adunare are un loc clar in sistemul statului si este inzestrata cu autoritate legislativa. Domnul isi mentinea atributii largi. Pe linga cele ce incumba din caracterul puterii executive, el este singurul care are drept de initiativa legislativa.

In Tara Romaneasca, Adunarea era compusa din: mitropolitul bisericii ortodoxe, ca presedinte, 20 de boieri de rangul I si alti 18 boieri alesi pe judete. Sistemul judecatoresc a fost alcatuit, pe principiul separarii puterilor si unei mai bune precizari de atributii. O limita a acestei separari era ca domnul numea judecatorii, de aici o anume dependenta de puterea executiva.

O perfectionare notabila a avut-o adminstratia centrala prin divizarea functiilor concretizata in aparitia departamentelor (viitoarele ministere) care erau: interne, armata, afaceri straine, justitie, Culte (Credinta). Departamentele se reuneau, prin sefii de departamente (viitorii ministrii) intr-un Sfat Administrativ-in fapt guvernulce il seconda pe domn in exercitarea atributiilor de putere executiva.

La nivel local se incearca –cu mai putin succes-de a instala autoritati de tip

modern.  O noutate importanta este aparitia, pentru prima oara a unei administratii urbane, alese. Orasul era condus de un Consiliu orasanesc ales prin vot cenzitar de notabilii orasului, dar presedintele era numit de guvern, ceea ce limita principiul autoadministratiei. In domeniul, de altfel fundamental in Principate, al relatiilor agrare prevederile Regulamentului erau contradictorii. Pe de-o parte ele transformau in fapt domeniul feudal in propietate absoluta de tip capitalist, si implicit pe boier in propietar agrar.

Aceasta era un pas important in modernizarea agriculturii. Dar aceasta modernizare se facea prin desfiintarea dreptului taranului clacas la partea ce o avea in folosinta. Pentru a-si cistiga existenta, trebuia sa incheie un contract de arendare –in fapt o forma de inchiriere-cu propietarul, pentru o bucata de pamint, a carei marime era proportionala cu numarul de vite. Deci modernizarea se facea in contul inrautatirii situatiei, de fapt, a taranimii.

Pe plan edilitar se faceau progrese importante prin constituirea unei autoritati de control al igienei, pe plan local, prin initierea unor lucrari de pavare, canalizare, trasare de strazi. Putem spune ca Regulamentul Organic sta la baza unei innoiri rapide, pe plan urban, care este una din fatetele definitorii ale procesului demodernizare generala a societatii.

Regulamentul desfiinteaza sistemul corporativ, ce era un sistem de sorginte medievala, suprimind o serie institutii de tip corporatie-cum sunt epitropiile- si asigurind legatura directa intre locuitor si stat. Este un pas important al procesului trecerii de la supus la cetatean. In acest sens, trebuie amintita, ca o masura importanta, desfiintarea breslelor de mestesugari si negustori. Prin regulamentele lor invechite ele au inceput sa constituie o frina in organizarea muncii, in introducerea unor metode profesionale noi. Desfiintarea lor avea sa faciliteze patrunderea si dezvoltarea principiului liberei initiative, specific orinduirii capitaliste moderne.

O schimbare radicala are loc si in sistemul fiscal prin renuntarea la impozitele indirecte , ce erau inlocuite cu impozitul pe cap de familie. Regulamentul introduce si un sistem nou de contabilizare a veniturilor si cheltuielilor-sistemul dublei evidente. Regulamentul face un pas in directia laicizarii statului, prin separarea partiala a bisericii de stat, si in acelasi timp scade influenta acesteia in administratie si justitie. O anume scadere a pozitiei dominante a bisericii se facea prin instituirea controlului asupra acesteia, de un Departament, numit al credintei, condus de un logofat, ce il reprezenta pe domnitor in treburile religioase. O anumita dependenta se datora faptului ca preotii primeau un salariu de la stat.

Privind tabloul general al impactului Regulamentului Organic conchidem ca el este o rascruce in trecerea spre perioada moderna. Fireste ca prevederile regulamentare aveau limite din cauza rolului de control al administratiei ruse, dar si din dorinta celor care l-au alcatuit sa nu iasa din cadrele existente, iesire pe care o considerau periculoasa.

Faptul ca prevederile Regulamentului acopera practic toate domeniile vietii unui stat: administratie centrala si locala, instante judiciare, organizarea vietii urbane si rurale, sistemul fiscal, relatii de munca, modul de alegere al Domnului, etc apropie acest asezamint , de ideia de Constitutie moderna. Numai il apropie pentru ca modul sau de elaborare-desi s-a dorit reprezentativ exprima

vointa unui segment limitat din populatie. Deasemenea limbajul juridic, desi evoluase, nu avea inca termenii potriviti pentru un act constiutional propriu-zis. De asemenea, implicarea Puterii protectoare a limitat si ea caracterul modern al actului. Cu toate acestea, el poate fi considerat un moment fundamental in evolutia Principatelor spre forma de stat modern.

De asemenea prin similitudinea textelor, cele doua entitati politice primeau o comunitate de organizare si prin aceasta un impuls spre unire.


 
Referat istorie: Regulamentul Organic




Daca ti-a placut acest articol nu uita sa te abonezi la feedul RSS!

Tags:
0 Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*