CIVILIZATIA IMAGINII

-schita de eseu-

 

 

metamorfoza perpetua a spiritului uman si evidenta interdependenta existenta la toate nivelurile existentei umane, ne justifica demersul spre identificarea modului in care societatea contemporana cauta noi formule de exprimare artistica.

Inainte insa de stabilirea caracteristicilor sfarsitului de secol XX si inceputului de secol XXI, se impune probabil definirea celor doi termeni din titlu: arta si civilizatie.

“Ce este arta?” solicita intotdeauna un raspuns care nu se poate desprinde de subiectiv, fapt ce explica varietatea raspunsurilor: “arta isi are radacinile in nevoia omului de a se exprima”(L. Feuchtwanger), “arta e o forma a vietii chiar viata” (L. Rebreanu) etc.Totusi, relevand particularitatile si importanta covarsitoare a creatiei in viata colectivitatii, arta este in esenta, activitatea specifica si forma esentiala a constiintei umane.

La randul ei interventia creatoare a omului instaureaza valorile culturale potentiale la toate nivelurile vietii, le transforma in bunuri si fapte de civilizatie. Concept al epocii moderne, introdus de rationalismul secolului al XVIII-lea, de enciclopedisti, definit de Voltaire, civilizatia reprezinta cadrul concret in care numai anumite valori culturale, reprezentative, razbat prin filtrul selectiei social-istorice si devin componente ale modului de viata al oamenilor. Exista orientari filosofice care subliniaza  unitatea dintre cultura (universul inchegat si dinamic al tuturor valorilor materiale si spiritualeproduse pe parcursul istoriei omenirii) si civilizatie, precum si altele care o neaga, care ignora functia civilizatoare a culturii, si considera civilizatia o modalitate existentiala inferioara sau o totalitate strivitoare de procese si fenomene tehnico-materiale.

In cadrul general care guverneaza cultura si civilizatia, valorile artistice se manifesta specific. Intrate in cotidian, ele influienteaza profund senzorialitatea, sentimentele si ratiunea umana, genereaza stari sufletesti, atitudini, comportamente, obisnuinte si convingeri, coordoneaza actiuni.Opera de arta, adevarata “sursa de energie” (Souriau), transmite un bogat flux de impulsuri prin intermediul circuitelor comunicationale. Observata insa de Platon, puterea de inraurire a artei poate fi folosita si in sens negativ, in anumite conditii social istorice, violenta si imoralitatea. Apare astfel necesitatea de a selecta valorile artistice concordante cu cele mai inalte idealuri umaniste, societatea avand capacitatea de a decide critic, de a le ordona. Spre deosebire de valorile artistice care inving mai greu vechile tipare si structuri, ca si eterogenitatea receptorilor-mai ales cand functioneaza ca noutate siau inovatie- valorile estetice, dublate de cele practic-utilitare sau morale, se impun mai usor ca fapte si bunuri de civilizatie, fiind recunoscute de catre cel mai activ factor civilizator: personalitatea umana.

Revolutia tehnico-stiintifica a deschis posibilitati infinite cunoasterii, a largit sfera mijloacelor materiale, a potentat forta umana, determinand noi raporturi in procesul de stapanire si transformare a universului.

Teoriile stiintifice si descoperirile din domeniul tehnicii, masura a capacitatii de cuprindere rationala a lumii, au contribuit la instaurarea unor noi orizonturi si sisteme de referinta in creatia si receptarea artistica, la diversificarea mijloacelor de expresie traditionale si au intervenit cu preponderenta in aparitia unor arte noi, cum ar fi cinematograful si televiziunea.

Teoria relativitatii si gandirea matematica moderna au modificat viziunea asupra raportului dintre spatiu si timp, cu efecte in literatura si in gandirea plastica, in constructia muzicala. Arhitectura, pictura si sculptura au asimilat forme elaborate initial in domeniul geometriei analitice, al teoriei curbelor si suprafetelor, cum ar fi hiperboloidul de rotatie(Naum Gabo).

Dinamismul si acceleratia, coordonate ale universului modern cu implicatii psihologice explozive, largesc orizontul artei, si conduc la aparitia unor orientari. Impresia de miscare este obtinuta prin influienta factorilor atmosferici asupra unor configuratii artistice aproape dematerializate( mobilurilre sculptorului Alexander Calder) si prin efecte optice( op-art-ul sau cinetism). Valentele  polisemantice si elocventa cinetismului, apare organizat ca spectacol-recital al unor forme spatioluminoase.

Protestul impotriva tendintelor agresive ale civilizatiei moderne, preponderent tehnologica si industriala, se concretizeaza si in aparitia unor universuri artistice hipernaturaliste sau fantastice, a unor creatii dominate de energia impulsurilor subiective( expresionismul abstract) sau de hazard si accidental (aleatorismul, happening-ul). Obiecte care isi au locul in ordinea naturala a lumii si in ordinea logica a tehnicii sunt scoase din cotidian, hiperbolizate si plasate intr-un spatiu ambiguu, denuntand presiunea sufocanta pe care o pot exercita asupra fiintei umane. Fetisizarea masinilor automate, asa-numita “mitologie a calcululi” reprezinta un alt aspect al instrainarii omului.

Caracterul efemer al multora dintre “noutatile” care asalteaza publicul pare sa puna sub semnul intrebarii chiar caracterul statutul artei ca valoare perena, impiedica formarea unor certitudini la nivelul gustului si idealului estetic. De asemenea supraabundenta de produse artistice poate pune in dificultate capacitatea omului de a se manifesta optional.

Din ce in ce mai mult, spatiul urban este  populat cu costructii optico-cinetice de utilitate publica, apartinand artei ambientale, dominata in general de vizual si integrata armonios in CIVILIZATIA IMAGINII. Pe langa contributia pozitiva la infrumusetarea mediului, la aparitia unui stil estetic de viata, asemenea forme de creatie pot genera un tip nediferentiat de sensibilitate artistico- estetica, pentru care arta propriu-zisa sa se estompeze si in care nivelurile distincte de receptare sa nu fie precis delimitate.

Odata cu crestrea timpului liber, efct al transformarilor tehnico-economice, se inregistreaza o atractie deosebita a diverselor categorii de public catre asa-numitele “genuri artistice usoare” (romanul politist, filmul de desene animate, muzica usoara, teatrul de revista). Concomitent artistii pun in circulatie creatii cu un manifest caracter ludic.

Accentuarea factorilor conceptuali, schimbarile petrecute in straturile artei, confuziile de planuri, limitele, stimuli nespecifici, care actioneaza uneori ca mobiluri de creatie, sau criterii de receptare, au contribuit la aparitia teoriei decadentei si chiar a pieirii ineluctabile a artei( Giulio Carlo Argan).

 


 
Referate Arta in civilizatia contemporana




Daca ti-a placut acest articol nu uita sa te abonezi la feedul RSS!

Tags:
0 Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*