Referate: Sisteme de calcul din Egiptul Antic

Descarca Referatul!

Egiptul a fost probabil prima civilizaţie în care interesul pentru ştiinţe a fost major. Au excelat în medicină şi matematici aplicate, dar şi în astronomie, mecanică, chimie, fizică, administraţie. Chiar numele de chimie provine de la alchimie, vechiul nume al Egiptului. Civilizaţia Egiptului Antic a atins un înalt nivel încă din cele mai vechi timpuri. Datorită Nilului şi climei, Egiptul avea tot ce-i necesar dezvoltării unei civilizaţii înfloritoare. Egiptul era şi uşor de apărat având o lungă graniţă cu deşertul Sahara, aşa că s beneficiat de perioade lungi de pace, perioade în care societatea s-a dezvoltat rapid.
Cu 3.000 de ani î.C., în Egipt era dezvoltată puternic agricultura pe baza inundaţiilor bianuale ale Nilului. Apa revărsată aducea aluviuni care îmbogăţeau solul; surplusul de apă era dirijat printr-un sistem complicat de canale şi ecluze, astfel ca ea să fie folosită şi în perioadele secetoase. Construirea şi întreţinerea unui astfel de sistem de irigaţii a necesitat importante cunoştinţe de geometrie, mecanică, hidraulică. Cunoaşterea cu precizie a perioadelor din an în care se produceau inundaţiile era de maximă importanţă. Problema a fost rezolvată de cunoştinţele avansate de astronomie care le-a permis realizarea unui calendar foarte precis. Teritoriul pe care se întindea Egiptul fiind vast, era nevoie de un sistem administrativ eficient. Pentru calcularea taxelor şi repartizarea sumelor colectate pentru construcţii, armată ş.a. era nevoie de cunoştinţe de aritmetică. Din 3.000 î.C. a început construcţia piramidelor; astfel marea piramidă de la Ghiza a fost construită prin 2.650 î.C. Construcţia piramidelor necesita vaste cunoştinţe şi imense resurse materiale.
În acea perioadă, Egiptenii aveau pus la punct sistemul de scriere hieroglific. Sistemul de numeraţie folosit nu era foarte bun pentru realizarea calculelor aritmetice. Operaţiile aritmetice, aşa cum le cunoaştem azi, erau foarte greu de realizat: adunarea şi scăderea se puteau efectua relativ uşor; înmulţirea şi împărţirea erau de-a dreptul imposibile. Totuşi, egiptenii au dezvoltat metode remarcabile pentru a trece peste acest neajuns.
La început, numerele erau sculptate în piatră pentru a comunica diferite mărimi. Deoarece nu era nevoie să se opereze mult cu ele, pentru cifre nu existau hieroglife speciale. Din momentul în care s-a trecut la utilizarea papirusului pentru scriere, a apărut necesitatea dezvoltării unor mijloace mai rapide de scriere, a apărut necesitatea creării unor hieroglife pentru scrierea numerelor.
Papirusurile descoperite arată că egiptenii, spre deosebire de greci care s-au preocupat de studiul matematicii abstracte, erau legaţi de rezolvarea unor probleme de aritmetică legate exclusiv de practică.
Sistemul de numeraţie folosit de ei era zecimal şi poziţional, dar nu în accepţia actuală. „Cifrele” folosite se obţineau prin compunerea a şapte simboluri de bază:

1 un băţ de măsurat

10 un val

100 sfoara de măsurat

1.000 floarea de lotus

10.000 degetul arătător

100.000 o broască

1.000.000 un zeu cu mâinile ridicate deasupra capului
Scrierea se făcea în ordinea crescătoare a valorii. Iată câteva exemple:
3.244 =

4 40 200 3.000
21.237 =

7 30 200 1.000 20.000
dar se putea scrie şi pe verticală:
200
4.000

70

600

6
20

276 4

4.624
Deoarece se foloseau semne diferite pentru unităţi, zeci, sute, mii, …, nu are importanţă ordinea scrierii. Nu era nevoie nici de simbol pentru zero.

Efectuarea unei înmulţiri era destul de complicată. Să considerăm produsul 41 • 59. Construim o tablă astfel: rândul 1 al doilea factor, 59, pe rândurile următoare se scrie dublul rândului precedent până când multiplicatorul devine mai mare ca primul factor, în cazul nostru până la 32


 
Referate: Sisteme de calcul din Egiptul Antic




Daca ti-a placut acest articol nu uita sa te abonezi la feedul RSS!

0 Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*