Poduri. – constructie care sustine o cale de com peste un obstacol (curs de apa, depresiune) si asigura pe dedesubt un spatiu liber pentru continuitatea obstacolului.
Clasificarea in functie de importanta lor:
– podete cu deschiderea pana la 10 m pentru podurile de sosea respectiv pana la 5 m pentru cele de cale ferata
– poduri cu desch >10m pentru sosea si >5m pentru cale ferata. Pod sunt consid mici pt desci de 10 –20 m mij 20-50m mari pt 50-100m si foarte mari pt >100 m
Clasificarea in functie de destinatie
– pasarele poduri ce servesc la trecerea pietonilor peste autostrazi, cai ferate etc.
– poduri de sosea podurile care sustin calea pt veh rutiere
– de cale ferata care sustin una sau mai multe linii ferate
– combinate asigura trecerea simultana a unei sosele si cai ferate. (juxtapuse cand combinarea se face prin alaturarea suprastructurilor de sosea si cf si suprapuse cand combinarea se face prin asezarea una sub alta a soselei si a caii ferate)
– poduri apeducte care sustin o conducta sau un canal de aductiune a apei peste un obstacol
– poduri canale asigura trecerea unui canal navigabil artificial peste un obstacol, un rau o vale
– viaducte care inlocuiesc terasamentele inalte fie la trecere peste o vale sau rapa fie la intrearea pe un pod (viaducte de acces). Atunci cand servesc pt scurgerea apelor din albia majora se numeste viaduct de descarcare.
– Pasaje si poduri de incrucisare permit incrucisarea la niveluri diferite a unei sosele cu o cale ferata evitandu-se trecerea la nivel. Pot fi: pasaje superioare (trecerea sosele deasupra caii ferate), pasaje inferioare (trecerea soselei sub calea ferata) podurile de incrucisare sustin o cale de comunicatie terestra peste o cale de comunicatie de acelasi fel, poduri estacade – poduri de lungime mare cu rol de a ridica calea deasupra unei zone de teren amenajate, cu scopul de a utiliza spatiul liber de sub pod.
Clasificarea podurilor in functie de pozitia caii fata de grinzile principale:
– cu calea sus – au calea asezata la partea superioara sau deasupra elementului principal de suprastructura
– cu calea jos – calea la partea inferioara a grinzilor principale
– cu calea la mijloc calea este la mijlocul inaltimii elem princ de rezist al suprastruct
Clasificarea podurilor dupa forma caii in elevatie
– in palier
– in declivitate
– in panta si contrapanta
– in panta si curbe
Clasificarea podurilor dupa natura elementelor principale de rezistenta
– cu grinzi drepte la care solicitarea importanta este incovoiere
– pe arce sau bolti solic imp a elem princ este incov.
– Suspendate elem princ – cabluri solicitate la intindere
– Pe GZ. la care barele sunt supuse la solic axiale de intindere si compresiune
Poduri (elemente constructive).
Suprastructura :
– calea propriuzisa alcatuita din sine, contrasine, traverse speciale, trotuare la podurile de cale ferata, respectiv din partea carosabila, borduri si trotuare la podurile de sosea.
– Structura de rezistenta a podului care este in functie de tipul podului
Podurile din lemn Elemente de rezistenta (ursi) iar la zidarie (boltile) Fata interioara a boltii – intrados iar exterioara (extrados). Boltile se realizeaza din blocuri de piatra cioplita si se numesc boltari. Boltarul din axa de simetrie se numeste cheie. Suprafetele de contact dintre doi boltari se numesc rosturi
c-d – rost la cheie sau cheia boltii a-b – nasterea boltii. calea este asezata pe o umplutura de pamant sau balast mentinuta cu ajutorul unor ziduri de sprijin – timpane
La podurile din beton armat calea reazema pe grinzile principale prin intermediul unui platelaj alcatuit dintr-o placa, grinzi long si grinzi transversale.
La podurile suspendate elem princ de rezist sunt alc din cabluri metalice. Calea este asezata pe un tablier sustinut cu ajutorul unor tiranti vert de cablurile metalice.
Podurile metalice au ca elem princ de rezist grinzi cu inima plina sau GZ
Infrastructura podurilor este formata din elem asezate la capetele podului (culei) si intermediare (pile) La podurile de lemn dilele se numesc palee.
Culeele preiau incrcarile de la gr princ ale podului si in acelasi tim asigura racordarea cu terasamentele de la capatul podului
Partile constr ale culei sunt:
fundatia culei – partea care reazema pe teren si care sustine corpul culei, elevatia culei patrtea dintre fundatie si bancheta cuzinetilor bancheta cuzinetilor grinda de b.a. dispusa la partea sup a elevatiei culeelor pe care sunt asezate aparatele de reazem.
Aparatele de reazem- pot fi fixe sau mobile, zidul de garda –zidul asezat in spatele banchetei, zidul intors – zidul lateral care are rolul de a sprijini pamantul din terasamente, sfertul de con – racordeaza terasamentul cu fetele laterale ale culeei cu sectiune circulara sau eliptica
