- Denumirea oficială: Canada
- Capitala: Ottawa (800.000 loc.)
- Limba oficială: engleza şi franceza
- Suprafaţa: 9.975.000 km2
- Locuitori: 29,78 mil. (3 loc. / km2)
- Religia: catolicism 47%; protestantism 42%, mozaism, ortodoxism
- Moneda: dolarul canadian
- Forma de guvernământ: monarhie
- Ziua naţională: 1 iulie
Geografie: C. este aşezată în jumătatea nordică a Americii de Nord (inclusiv Arhipelagul Arctic canadian). Limite: Bazinul Arctic (N), Oc. Atlantic (E), SUA (S), Oc. pacific (V). G. fizică: C. este cea mai vastă ţară din lume după Rusia. Relieful ei este variat. Scutul Canadian cuprinde 50% din terit. Canadei; spre V, acest scut se continuă cu podişurile Preriilor (alt. de 1.000-1.200 m) dominate de M-ţii Stâncoşi şi de M-ţii Coastei de pe ţărmul Oc. Paci¬fic; înălţimea max.: Muntele Logan 6.050 m în vestul Yukonului. Între cele două şiruri de m-ţi sunt cuprinse platouri interioare (Yukon NV, Columbia SV). Scutul Canadian în jurul G. Hudson ia forma unor întinderi erodate de gheţarii cuaternari, cu alt. de cca. 500 m. Nordul Scutului Canadian în Arh. Arctic are peste 2.500 m în Ins. Baffin şi Ellesmere. Reţeaua de ape este vastă: fl. Sf. Laurenţiu/(St. Lawrence (3.062 km), Yukon (3.180 km), Columbia (1.950 km), Mackenzie (4.600 km); acesta izvorăşte din M-ţii Stâncoşi, traversează Marele Lac al Sclavilor (28.600 km2) în zona central-¬nordică şi se varsă în Oc. Arctic. Alte lacuri: L. Urşilor (în NV, 31.080 km2), L. Winnipeg (în S, 24.300 km2), L. Huron (în S, 59.500 km2), Lacul Athabasca (în zona centrală, 7.920 km2). Aceste Mari Lacuri Americane sunt adevărate rezerve de apă dulce ale Terrei.
Clima: este temperată şi temperat-oceanică pe ţărmuri; continentală în int. terit. În N, polară (Arh. Arctic cana¬dian depăşeşte 80° lat. N). Interiorul ţării este acoperit cu zăpadă 3 luni pe an; numai 2-3 luni pe an nu este frig, îngheţ. Precipitaţii: Montreal: 1.040 mm/an; To¬ronto: 810 mm/an; Winnipeg 530 mm/an; Victoria 760 mm/an. Temp. medie anuală (ianuarie şi iulie): St. John’s: -5°C şi 16°C; Montreal: -10°C şi 21°C Toronto: -1°C şi 21°C; Winnipeg: -19°C şi 19°C; Dawson: -29°C şi 16°C; Victoria 4°C şi 16°C. Floră şi faună: 46% din terit. C. este acoperit cu păduri; de foioase: arţarul canadian şi conifere; în interiorul terit.: vaste prerii; în N: tundră şi silvotundră. C. are numeroase parcuri naţionale; chiar şi în zona arctică la Ivvarik, la poalele Muntelui Logan (P.N. Kluane); la S de Marele Lac al Sclavilor: P.N. Wood Buffalo etc.
Populaţia: 48% englezi, scoţieni, irlandezi; 31% de ori¬gine franceză; 1% indiană şi eschimosă; germani, ucrai¬nieni, scandinavi; danezi, polonezi etc. C. francofonă este în Quebec. (În Quebec; singura limbă oficială este franceza, începând din 1974). În privinţa limbii, 67% se vorbeşte lb. engleză şi 20% lb. franceză; 13% biling¬vism. Concentrarea max. a pop. în reg. Sf. Laurenţiu şi a Marilor Lacuri (Ontario, Quebec). Rata natalităţii: 14,1‰; a mortalităţii: 7,7‰. Pop. urbană 77%.
Alte postari citite chiar acum:
Resurse şi economie: Econ. beneficiază de un atu in¬discutabil: un excepţional potenţial agr., minier şi ener-getic. Canada se numără printre primii zece producă¬tori mondiali de grâu şi lemn; petrol şi gaze naturale; fier, plumb, zinc, cupru, nichel, uraniu şi aur. Alte re¬surse: sare, cărbune, cobalt, gips, asbest. Electricitatea este obţinută prin, centrale atomoelectrice şi hidrocen¬trale. Creşterea bovinelor. Ind. hârtiei, de produse petroliere, textilă, a lemnului, metalurgică, chimică şi de automobile (aport financiar american). Exportul (mai mult de 50% se face cu SUA): hârtie, lemn, mine¬rale, peşte. Ind. pescuitului (somon, cod şi homari). Im¬portă: vehicule, instalaţii, păcură, benzină.
Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, căi rutiere; au- . tovehicule; flotă comercială maritimă; flotă pe marile lacuri. Aeroport la: Ottawa, Montreal, Toronto, Win¬nipeg, Vancouver, Yelow Knife, Inuvik, Gander, Cal¬gary; Edmonton. Oraşe: Toronto, Montreal, Vancouver, Edmonton, Cal¬gary,. Winnipeg, Quebec.
Universităţi: McGill (Montre¬al, 1821); Toronto (1827); Laval (Quebec), de limbă franceză (1852); Montreal, de limbă franceză (1876). Istoria: John Cabot face primele explorări ale Canadei (Labradorul, Terra Nova) în 1497, Jacques Cartier explorează Sf. Laurenţiu (1534-1542), Samuel de Champlain fundează Quebecul (1608) şi penetrează în interiorul terit. (1603-1616). In 1663, C. devine colonie franceză (Nouvelle France). În 1763 (Trata¬tul de pace de la Paris) acest terit. plus Arcadia şi Ins. Cape Breton. (Royale) trec sub stăpânirea Angliei. În 1791 sunt cre¬ate: Canada Superioară (britanică) şi Canada Inferioară (franceză) care vor fi unite într-o singură provincie prin Actul Unirii (1840); ob ţine autonomie internă în 1848. La 1 iulie 1867, C. obţine independenţa ca stat federal (Quebec, Ontario, Nova Scoţia, New Branswick) prin „Actul Americii de Nord Britanice”, având un acelaşi senat, o cameră a co¬munelor şi un guvern. Începând din 1870, în confederaţie mai intră: Manitoba, Columbia Britanică (1871), Ins. Prince Edu¬ard (1873), Alberta (1905), Saskatchewan (1905) şi New¬foundland (1949). În 1931, prin „Statutul de la Westminster” este recunoscută oficial independenţa C.; Constituţia intrată în vigoare, cu acordul Londrei, în 1982, înlocuieşte Actul Americii de Nord Britanice din 1867, marcând deplina su¬veranitate a C. care rămâne în Commonwealth. În cele două războaie mondiale, C. luptă alături de Forţele Aliate. În 1945, -Canada intră în ONU şi în 1949 în NATO. Din 1974, după declararea în Quebec a limbii franceze ca singură limbă ofi¬cială, încep tensiunile între francofonii care doresc secesiunea Quebecului şi anglofoni. În 1988, acordul de liber schimb cu Statele Unite. În 1990, eşecul unui nou acord constituţional destinat să satisfacă cererile minimale ale Quebecului cât şi revendicările teritoriale ale amerindienilor deschid o criză politică fără precedent. În 1992, un proiect de reformă consti-tuţională, comportând un nou statut pentru autohtoni, elabo¬rat la Charlotte-town. Supus referendumului, este respins. În 1994 intră în vigoare acordul de liber schimb cu SUA şi Mexic.
Statul: este monarhie constituţională, stat federal (10 provincii, dotate cu un Parlament şi un guvern şi 2 teritorii), conform Constituţiei: Actul Americii de Nord Britanice până la repatrierea Constituţiei în 1982. Pu¬terea legislativă este exercitată de Parlamentul Federal (Senatul, format din membri numiţi, până în vârsta de 75 de ani, şi Camera Comunelor, aleasă pe 5 ani); cea executivă de un cabinet condus de prim-ministru, li¬derul partidului majoritar din Camera Comunelor. Şeful statului: regina Marii Britanii, reprezentată prin guvernatorul general. Multipartitism.
