– Este considerat prima ideologie; momentul aparitiei este foarte dezbatut-exista foarte multe dezbateri privind originea acestui fenomen.
– Pentru unele scoli liberalismul apare in antichitate ca reactie democratica la tiraniile din orasele cetati din Grecia.
– Pentru alte scoli liberalismul apare in contextul formarii statelor-natiune.
– Pentru altele liberalismul isi face aparitia odata cu Rev. Industriala , ca fenomen social total, a carui reflexie politica se identifica cu Rev. Franceza si cu tendintele ideologice ce se nasc aici; liberalismul este intim legat de schimbarile profunde pe care le sufera societatea odata cu Rev. Industriala care modifica raporturile dintre grupurile sociale si economice din epoca.
Trebuiesc modificate doua paradigme:
- Paradigma legata de esenta lumii; conform vechii paradigme, lumea era creata de o divinitate ai carui reprezentanti conduceau diferitele popoare; conform noii paradigme, popoarele insele au substanta proprie, numita natiune ceea ce le da dreptul sa se autoconduca in raport cu alte natiuni; raportul suveran/stat este invers fata de vechea paradigma-suveranul este dependent de natiunea sa.
- Paradigma comunitatii in raport cu individul; pana la aparitia industrializarii indivizii erau determinati de traditii, cutume, etc fiind guvernati de un intreg sistem de reguli care nu fusese conceput de ei; noua paradigma: individul deasupra comunitatii – indivizii se bucura de drepturi si libertati egale in functie de un contract pe care ei insisi il accepta.
Pe continent liberalismul a generat o miscare politica bazata pe institutii al carui scop era remodelarea statului in functie de cele doua paradigme care era presupus ca se modificasera. Liberalismul din aceasta zona isi asuma mai putine dimensiuni economice fiind preocupat de dimensiunea institutionala si etatica.
Liberalismele francez si german sunt mult mai teoretice-legate de Iluminism; exista asemanari intre liberalismul britanic si cel francez, german, etc.
Democratia si economia liberala reprezinta elementele esentiale care definesc aceasta doctrina.
La nivel axiologic(valoric), liberalii isi afirma vointa de a pune in practica conceptele de libertate, egalitate, rationalitate, individualitate, astfel incat sa genereze o noua dimensiune umana – a fraternitatii.
Dreptul natural: oamenii se nasc egali avand drepturi inalienabile care decurg din calitatea lor intrinseca de a fi inzestrati cu ratiune
Libertatea :
– este un dat innascut al fiecarui om, pentru ca de la natura oamenii se bucura de liberul arbitru; pot face diferente intre bine si rau si pot alege o anumita conduita;
– sta la baza intregului esafodaj pe care se construieste liberalismul;
– nu trebuie inteleasa ca o alternativa la sclavie, ci ca insasi starea naturala a omului pe care acesta o poate uita, dar nu o poate smulge din sine (J. Stuart Mill);
– pentru liberali aceasta este un dat absolut al omului;
– se discuta despre libertatea pur individuala, si nu a unor grupuri.
Robinson Crusoe = este personajul reprezentativ pentru liberalism.
Individualismul este un concept determinat tocmai de reconceptualizarea libertatii. Liberalii au o viziune optimista asupra natiunii umane (omul este bun de le natura) . Fiecare fiinta umana este unica in raport cu ceilalti indivizi si celelalte specii.
Toate celelalte concepte se reduc la cel de ‘individ’, fiinta singulara si autosuficienta – singura limita este cea a corpului sau.
Conform dreptului natural omul este stapan propriului corp si propriei vointe – proprietar; nu e cu nimic dator societatii pentru ca bunurile produse sunt extensii ale corpului, deci proprietati ale persoanei.
Fiind inzestrat cu ratiune, dorintele si interesele sunt suverane atata vreme cat sunt conforme ci ratiunea.
Fiecare persoana este condusa de propriile interese si pasiuni si este cel mai bun judecator al propriului interes astfel incat institutiile/statul trebuie sa evite sa judece pentru indivizi.
Liberalismul nu poate accepta nici o responsabilitate colectiva/institutionala, pentru ca binele sau raul – concepte ale individualitatii (J. J. Rousseau).
Libertatea si individualismul sunt concepte de dreapta (exemplu-anarhismul).
Dreptatea si egalitatea sunt dimensiuni sociale prin care liberalismul incearca sa compenseze uriasa aura pe care o arunca asupra individului.
Liberalii considerau necesar ca toti indivizii sa se bucure de drepturi egale, pentru ca toti sunt subiecti ai dreptului natural. Statul accepta in continuare legi capabile sa mentina ordinea in societate – este necesara o suprastructura care sa protejeze indivizii.in timp ce acestia isi urmaresc interesul.
Pentru ca egalitatea sa poata exista este necesara existenta statului, de aceea liberalii nu sunt anarhisti.
Dreptatea nu trebuie sa intre in conflict cu libertatea indivizilor – dreptatea de tip procedural , care se preocupa doar de rezultatele pe care le obtin indivizii in urmarirea intereselor lor fara a atinge libertatea de actiune a altor persoane.
Justitia trebuie sa se preocupe doar de a permite indivizilor sa-si foloseasca libertatea si sa nu interfereze violent unii cu altii; interventia trebuie sa aibe loc doar daca libertatea este incalcata.
Exista doua tipuri de actiuni:
- “self – regarded acts” – care privesc pe sine – ies total de sub incidenta justitiei publice.
- “other regarded acts” – care privesc pe ceilalti – toate acestea intra in domeniul public, trebuiesc reglementate prin justitie.
Dreptatea : -nu este o conditie absoluta pentru democratie;
-desi exista egalitate in drepturi, conform dreptului natural nu exista si o egalitate sociala (nu toti indivizii sunt capabili sa-i judece pe altii pentru ca nu au facut dovada abilitatilor lor sociale si economice).
Democratia preconizata de ei nu este una universala la care sa participe toti indivizii, ci numai cei ce faceau dovada ca se pot implica in viata sociala si o pot transforma intr-o societate mai buna.
Liberalismul este o ideologie revolutionara. – revolutia se face in doua directii: 1) in interior la nivelul mentalului, 2) inspre stat, considerat a fi purtatorul vechii paradigme.
Dreptul natural a reprezentat o arma revolutionara impotriva guvernamintelor deja stabilite, pentru a rezolva probleme privind libera expresie, asocierea religiei, economia, nu pentru stabilirea unui guvernamant democratic.
La nivel politic liberalismul aduce un set de valori si de cereri care se vor impleti si cu alte linii ideologice, dar atunci erau considerate revolutionare si foarte modernizatoare.
In plan politic exista doua linii de forta:
- la nivel individual, ca spatiu al moralei; un plan de comportament politic al fiecaruia in raport cu societatea;
- la nivelul raportului cetatean/stat – o noua dimensiune institutionala: democratia liberala
La nivelul persoanei trebuie sa existe un numar de reguli pe care toate persoanele sa le respecte astfel incat oamenii sa fie liberi.
Dimensiunea morala se refera la libertatea personala – drepturi care garanteaza libertatea, protectia persoanei in raport cu guvernamantul; trebuie garantate prin lege; procedurile legale trebuie sa fie cunoscute.
Libertatea civila apartine cetateanului:
- se refera la dezvoltarea acelor canale libere si pozitive si a ariilor care indica participarea persoanelor la viata statului (contributie rationala la dezvoltarea statului);
- implica excluderea cenzurii si exprimarea libera a ideilor politice; formarea de asociatii apte sa impuna noi politici de dezvoltare;
- trebuie aparata si garantata printr-o lege fundamentala: constitutia, care sa se raporteze egal la toti cetatenii (liberalii=constitutionalisti)
Jeremy Benton critica teoria reprezentarii; libertatea reprezentantilor nu poate fi nelimitata – conflict cu dreptul natural.
Libertatea sociala se refera la ceea ce am numi azi egalitatea de sanse iar mobilitatea sociala se refera la drepturile tuturor cetatenilor la de a ocupa o pozitie in societate conform cu meritele, pregatirea, capacitatile. Nerespectarea acestui drept ar insemna ca libertatea individuala este o prescriptie goala si formala.
Sintagma cea mai comuna a liberalismului este LIBERTATE PENTRU TOATA LUMEA
Dimensiunea politica a liberalismului presupune ca toate societatile umane s-au agregat pe baza unui contract social prin care indivizii cedeaza o parte din libertate lor aceea de a folosi violenta, unui tert care are dreptul de a reglementa raporturile dintre indivizi in domeniul violentei.
Este necesar un consens particular care se refera la faptul ca orice individ parte din contractul politic trebuie sa fie de acord cu acest contract, sa ia parte la decizie si sa se supuna deciziei pe care majoritatea o ia.
Sursa autoritatii politice si a puterii statului asupra cetatenilor sunt date de consensul cetatenilor. Acest consens trebuie consultat regulat si repetat astfel incat sa existe o permanenta reinnoire a contractului politic.
1. Ideea de reprezentare se bazeaza tot pe acest consens particular. Cetatenii isi trimit reprezentantii la un nivel de decizie incredintandu-le o parte din libertatea si vointa lor, iar alesii aveau libertatea de a lua orice decizie pentru ca erau persoane (posedau ratiune).
Primele teorii ale reprezentarii presupun proprietatea; odata cu dimensiunea utilitarista guvernamantul reprezentativ urmareste schema : 1 om= 1 vot.
2. Constitutionalismul – se refera la principiul separatiei puterilor in stat. Constitutia scrisa care sa delimiteze atributiile fiecarei puteri puteri, – sa asigure si sa garanteze libertatea fundamentala a cetatenilor si restrictiile; guvernamantul este limitat si responsabil – sunt necesare alegeri periodice.
Suveranitatea populara se exprima prin cresterea puterii legislativului, reprezentarea poporului in raport cu celelalte puteri. acest principiu nu prevede explicit si exista mai multe opinii: poporul vazut ca un intreg manat de o vointa generala, inalienabila, infailibila, indestructibila.
Tags: Cursuri referate
