– conservatorismul este foarte ataşat de tradiţie, de schimbări graduale, foarte accentuate – 1821, 1848 – în evenimentele revoluţionare.
– 1848, situaţie puţin modificată.
– începutul secolului 19, 1821 – memoriu al boierilor munteni împotriva Eteriei. Aceştia susţin tradiţiile.
– solidarităţile de tip partidic nu se constituie ca opţiune pentru politica externă.
– 1848, o parte dintre oamenii politici se pronunţă clar împotriva zguduirilor revoluţionare.
– Barbu Catargiu consideră că politica este apanajul unei caste anume, ea nu trebuie ridiculizată, aşa cum consideră liberalii.
– liberalii sunt pentru un drept de vot mai larg, conservatorii merg pe ideea dreptului de vot restrâns.
– reforma agrară este alt punct pe care liberalii şi conservatorii se dispută.
– liberalii susţin reforma agrară, conservatorii sunt adepţii constituirii proprietăţii pe cale naturală.
– Barbu Catargiu: primul prim-ministru al primului guvern numit, şi prima victimă a unui asasinat politic în istoria ţărilor române, 1862. Există opinii care susţin că a fost pus la cale de Cuza.
– în această perioadă a dezbaterilor, se delimitează clar aceste grupuri politice şi în Moldova, şi în Ţara Românească – grupuri care nu au nici un fel de tentativă de a se uni, ele fiind autonome şi conlucrează în diverse alegeri, sau diverse guverne. Sunt prezenţi în coaliţiile de guvernare de după 1876.
– există şi tentative de coagulare de tip partinic, cea care va da naştere curentului grupării Junimiste – în jurul ziarului Timpul.
– o altă grupare care se constituie în perioada de după 1876, gruparea Antecentristă sau Ordinul în jurul lui Manolache Costache Epureanu. Se prezintă ca un partid al centrului.
– în jurul acestei grupări centriste se constituie în 3/15 februarie 1880 Partidul Conservator, ca partid politic – un grup de 88 de oameni politici. Adoptă un statut şi un program.
– membrii fondatori: Lascăr Catargiu – va prelua conducerea de partid. Petre Mavrogheni, Teodor Rosetti, Al. Lahovari. Se adoptă un statut care reglementează regimul administrativ, de organizare.
– clubul central
– comitetul permanent
– comitetul central – o sinteză a comitetului permanent condus de liderul partidului – M. C. Epureanu. Asigură direcţia de partid.
– adunarea generală – a tuturor membrilor de partid – cu un statut bine stabilit şi complicat.
– Epureanu moare la scurt timp, lucru care a fost pe placul multora din PC, mai ales a lui Lascăr Catargiu.
– critici acerbe: – vin din partea lui Catargiu care va prelua conducerea.
– gruparea conservatoare de la Junimea care va produce Era Nouă şi se va desprinde din PC la un moment dat.
– programul politic: 1880, foarte ambiguu, poetic, nu foarte concret.
– la început se vorbeşe despre sentimentul naţional şi conservatorism. O politică onestă şi consecventă care să inspire încrederea.
– este o polemică cu Partidul Liberal:
„camăta a devenit o plagă socială”;
„mecanismul administrativ să fie simplificat”;
„obligaţiunile să fie sfinte, pentru că numai astfel se pot crea industriile şi oficiile bancare.
– ultima parte este mai concretă.
– junimiştii se opun şi îşi crează un nou program – Era Nouă. Se conturează încă din1881, afirmat în şedinţa de parlament – 1884, 1891 – moment pe parcursul căruia se construieşte programul.
– Era Nouă, Petre P. Carp – principalul autor şi principalul personaj al mişcării junimiste desprinse la sfârşitul secolului 19 din PC.
– el crează un partid constituţional, pleacă în 1891 din PC pentru a crea acest partid. Până în 1900, participă la toate coaliţiile conservatoare şi la guvernele liberale.
– Era Nouă, un program mai concret:
- Recunoaşterea şi consolidarea faptelor împlinite.
- Efervescenţa instituţională liberală – disputa:
- Lărgirea dreptului de vot, noi instituţii – conservatorii connsideră că mai bine le păstrează şi le consolidează.
- Garantarea proprietăţilor mici.
- Crearea unui statut pentru meseriaşi.
- Inamovibilitatea magistraturii.
- Constituirea unui set clar de condiţii care să restricţioneze accesul funcţionarilor în administraţia publică.
- Restructurarea comunei rurale – auto-administrare.
- O nouă lege a învoielilor agricole.
- Dezvoltarea învăţământului cu accent pe şcoli rurale şi pe şcoli de meserii în oraşe.
– la începutul secolului 20, 1914-1916, o altă grupare părăseşte PC, gruparea lui Nicolea Filipescu.
– PC din 1880 îşi ia denumirea de Partid Conservator Progresist, după război.
– PC este lovit şi ideologic, dar nu numai, la şefia sa vine Marghiloman.
– PC nu-şi poate transforma discursul după 1RM.
– 1919 obţine un anumit număr de mandate în parlament.
– la următoarele alegeri, 1920 şi 1922, nu mai obţine nici un mandat, nu intră în parlament.
– a existat până în 1925 până la moartea lui Marghiloman.
– după 1925 Partidul Conservator Progresist al lui Marghiloman este absorbit şi fuzionează cu Partidul Poporului, al lui Averescu.
- Partidul Liberal Conservator, 1884-1891
– preşedinţi: Lascăr Catargiu – conservator
Grigore Vernescu – liberal.
– partid care se constituie din dorinţa de a participa la guvernare.
- Partidul Constituţional, 1891-1900
– alcătuit din nucleul junimist strâns în jurul lui Petre P. Carp.
– la 1900 revine în Partidul Conservator.
- Începutul secolului 20, Partidul Conservator Democrat
– Tache Ionescu, 1908-1922
– în 1922 fuzionează cu Partidul Naţional.
– ca participare la guvernare, există câteva momente bine definite de guvernări conservatoare.
– există de asemenea câteva participări la guvernările liberale – este vorba de junimişti – politica lui Brătianu pentru a rupe coeziunea Partidului Conservator nu funcţionează până la capăt, ei preferă să revină la principiile conservatoare.
– ca guvernare importantă: 1871-1876 – prima guvernare stabilă de după adoptarea constituţiei.
– a 2-a guvernare: 1888-1895 – în care intră 2 legislaturi conservatoare: 1888-1891
1891-1895.
– 1891-1895: o guvernare la care participă toate facţiunile conservatoare, inclusiv Titu Maiorescu. Este cea mai fructuoasă guvernare, este o guvernare de aşezare a instituţiilor administrative.
– ei nu crează, nu inovează – există o seamă de legi în această perioadă care acoperă toate domeniile:
- O lege administrativă.
- O lege de organizare a jandarmeriei rurale.
- Un pachet de legi pentru învăţământ cu accent pe învăţământul practic şi de meserii.
- O lege a creditelor agricole, pentru a favoriza mica proprietate.
- O seamă de legi legate de sistemul de asigurare socială, de protecţie socială, care apar în pachetul de legi privind reorganizarea administrativă.
- 1895 legea minelor a lui P. P. Carp în care iniţiază politica statului în domeniul minier şi de asemenea o seamă de legi economice legate de promovarea unor tarife vamale preferenţiale.
