Şcoala de vară BNR Forum – dezbatere, Constanţa, septembrie 2011

„Ataşează-te de cei care te pot face mai bun, primeşte pe cei pe care, la rândul tău, îi poţi face mai buni.”
SENECA

Banca Nationala a Romaniei, membra a Sistemului European al Bancilor Centrale, se implica activ, prin intermediul proiectelor adresate mediului scolar si universitar, in vederea sprijinirii educatiei financiare.
Forumul – dezbatere „Şcoala de vară BNR”, iniţiat în acest an, îşi propune să aconsolideze parteneriatul cu mediul academic, sub egida proiectului “BNR – Zilele porţilor deschise pentru studenţii economişti”, lansat în anul 2009. Dezvoltarea continuă a acestui proiect are în vedere întărirea colaborării în cadrul triadei Academia Română – BNR – Universitate, cu accent pe stimularea cercetării ştiinţifice şi a activităţilor didactice comune. În cadrul forumului, membrii Consiliului de administraţie, consilieri şi directori din BNR, vor dezbate împreună cu participanţii, cadre didactice din cele 12 universităţi partenere, teme actuale din domeniul economic, financiar şi instituţional, interne şi internaţionale. Dintre subiectele discutate, cele mai importante tratează aspecte precum convergenţa în noul context european, guvernanţa economică, locul băncii centrale în noul context global, sistemul bancar din România ca pilon al stabilităţii financiare, dar şi aspecte specifice, legate de rolul şi funcţiile BNR: adminstrarea rezervelor internationale, efectuarea operaţiunilor de piaţă monetară, conducerea politicii monetare, asigurarea stabilităţii financiare.
Deschiderea oficială a Şcolii de vară a fost marcata de prelegerea susţinută de guvernatorul BNR, dl. Mugur Isărescu, în prezenţa reprezentanţilor mass-media, ai comunităţii bancare şi academice locale.
„Forumul-dezbatere Şcoala de vară BNR reprezintă un pas calitativ, de creştere şi consolidare a parteneriatului cu mediul academic, un forum-dezbatere a unor teme de actualitate – economice, financiare şi instituţionale.”
Mugur Isărescu, Cuvânt de deschidere

Banca Naţională a României se implică activ în sprijinirea educaţiei financiare, în special prin intermediul proiectelor adresate mediului şcolar şi universitar. Nevoia de educaţie economică în România este o realitate, gradul de dezvoltare a unei ţări reflectă inclusiv nivelul de educaţie şi de informare al societăţii respective.
Luni 5 septembrie a.c., în Aula Magna a Universităţii „Ovidius“, a avut loc deschiderea oficială a forumului – dezbatere „Şcoala de vară BNR” (organizat de Universitatea “Ovidius” şi Banca Naţională a Ro-mâniei), menit să consolideze parteneriatul cu mediul academic, sub egida proiectului „BNR – Zilele porţilor deschise pentru studenţii economişti”.
Lansat în 2009, proiectul „BNR – Zilele porţilor deschise pentru studenţii economişti” vizează îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere în mediul universitar a activităţii băncii centrale, a rolului, funcţiilor şi implicaţiilor deciziilor acesteia în economia românească.

În cadrul acestuia, membrii Consiliului de Administraţie, consilieri şi directori din Banca Naţională a României au dezbatut aspecte actuale economice, financiare şi instituţionale cu zeci de cadre didactice din cele 12 universităţi partenere în proiect. BNR, membra a Sistemului European al Bancilor Centrale, doreste astfel sa se implice activ prin intermediul proiectelor adresate mediului scolar si universitar, in vederea sprijinirii educatiei financiare.

„Este o întâlnire pe care eu o văd deosebit de importantă, o continuare a frumosului intitulat act «Zilele porţilor deschise pentru studenţii economişti», care astăzi dovedeşte că speranţa de a fi promiţător nu a fost deşartă. Momentul în care ne aflăm arată încă o dată că valenţele Universităţii “Ovidius” sunt largi”, a precizat rectorul Universităţii “Ovidius”, prof. univ. dr. Victor Ciupină.
„Ne bucurăm că momentul pe care-l trăim este un moment de progres. Univeristatea «Ovidius» este o universitate importantă din România şi extrem de importantă în partea de S¬-E a României. În instituţia noastră studiază aproape 21.000 de studenţi în cele trei cicluri – licenţă, masterat, doctorat. Avem opt şcoli doctorale şi aproximativ 11 centre de cercetare acreditate“, a precizat în deschiderea manifestării rectorul universităţii. Decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice, Dănuţ Epure a subliniat faptul că şcoala de vară asigură zilele acestea cadrul întâlnirii celor mai de seamă specialişti cu profesorii şi studenţii de la „Ovidius“ dar şi cu reprezentanţii veniţi din cele 12 centre universitare partenere în proiect. „Avem posibilitatea să beneficiem de experienţa şi cunoştinţele specialiştilor din domeniul bancar“, a apreciat acesta.

Momentul de luni, 5 septembrie a.c. a fost marcat de prezenţa, la Constanţa, a lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, care a primit de la rectorul Universităţii “Ovidius” medalia şi diploma jubiliară realizate cu ocazia împlinii a 50 de ani de la înfiinţarea universităţii.

„Nu-mi era foarte clar cum arăta din profil Ovidiu. Nu ştiam că are nasul atât de mare”, a glumit Mugur Isărescu despre cadoul ce va putea fi admirat de toţi constănţenii în noul sediu BNR de la Constanţa, din Piaţa Ovidiu.
“ Ovidiu a fost trimis aici in exil. Un fel de Vladivostock…”

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a deschis ieri lucrarile forumului „Şcoala de vara BNR” desfaşurate la Universitatea Ovidius. Extrem de relaxat, Mugur Isarescu a intrebat asistenţa daca in aula este vreun student economist sau sunt toţi la plaja: “ Stimaţi Domni, Stimaţi Studenţi, Sunt şi studenţi aici? În loc să fie la plajă, au venit la o prezentare?”
De asemenea, oficialul BNR a precizat că acest eveniment nu seamana in nici un fel cu restul manifestarilor de gen organizate pe litoral de factorii politici si că această denumire nu se prea potriveşte cu luna septembrie, dar „nu puteam să-i spunem Şcoala de toamnă BNR”.

“Suntem aici prezenţi o echipa puternică de la BNR, intreg Consiliul de Administraţie. Salutăm acest proiect, universităţile partenere.
Nu e vorba doar de studenţii economişti, ci şi de promotorii politicii monetare, a educaţiei financiar- bancare.”

„Canalele de transmitere a politicii monetare folosesc si comunicarea. Politica monetară este comunicare”, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
“Chiar celebra “mână invizibila” este comunicarea. Mai apare domnul Vasilescu pe la televizor, mai clarifică sau confuzeză…
Banca Naţională Romaniei trebuie să fie crezută, că altfel nu poate funcţiona.
Munca de la om la om! Formatorii şi promotorii in materie de disciplină financiar-bancară, reglementări sunt extreme de importanţi, iar in Romania nu se formează peste noapte.
Parteneriatul cu mediul academic este foarte important şi noi trebuie si vrem să mergem până la scoală.”

„O banca centrală trebuie sa fie crezută. Ambiţia noastra este sa întărim comunicarea”, a menţionat Mugur Isarescu, care a explicat că gradul de informare şi cultură bancara al unui popor, educaţia financiară se pot observa după felul in care arată banii oamenilor in piaţă: mototoliţi in pumn sau păstraţi în portofel.

„Ştiţi unde se vede că populaţia este educată financiar? În modul cum păstrează banii. Igiena bancnotei arată sintetic şi igiena unei societăţi, maniera în care îţi preţuieşti valorile. Când vorbim despre gradul de civilizaţie al unei societăţi, îl vedem şi în maniera în care arată bancnotele, maniera în care sunt utilizate”, a precizat Mugur Isărescu.

“Circulă tot felul de cărţi privind dispariţia banilor. Le-am citit şi la 20 de ani, şi la 40 de ani şi la 60 de ani. Banii nu vor dispărea, banii se transformă.”

Mugur Isărescu a adus în discuţie şi datele Poliţiei Române referitoare la falsificarea bancnotelor în România, falsuri destul de nereuşite, dar care au ajuns să circule fără nicio problemă, tocmai din cauza faptului că victimele nu aveau habar de cum arată leul şi au acceptat bancnote de hârtie, „nişte falsuri grosiere”, după cum au recunoscut şi poliţiştii care investigau cazul.
„Iarăşi o chestiune de civilizaţie a banilor. Falsuri grosiere. Noi facem bancnotele din polimer. Falsurile care au apărut pe piaţă sunt jalnice şi confecţionate din hârtie”, a precizat Isărescu
“Să le poată vedea şi un chior şi ele totuşi să păcălească pe cineva? Concluzia nu poate să fie decât una. Banca Naţională a României nu a făcut suficient pentru a educa populaţia. Poate că şi acest lucru este adevărat”, a precizat Mugur Isărescu.

„În România, educaţia economică şi financiară este încă precară şi nevoia de a o ridica este una reală”, a precizat Mugur Isărescu. „Altfel nu am fi avut atâtea discuţii despre costul creditelor, persoane care atunci când au început să dea înapoi creditele să exclame: «Nu am ştiu!» Ce nu au ştiut? Că un împrumut nu este o donaţie şi că banii trebuie daţi înapoi? Nu au ştiut că un împrumut are un cost şi că acel cost face parte din rambursare? Nu au ştiut că un împrumut trebuie corelat cu veniturile viitoare şi că şi-ntr-o parte şi în alta o să apară necunoscute? Dacă nu te uiţi atent la condiţiile de dobândă şi la nivelul veniturilor… Nu ştiau despre faptul că economia de piaţă are şi suişuri şi coborâşuri? De aici tragem concluzia că instituţiile care trebuia să facă educaţie financiară, şi nu doar Banca Naţională, ci este vorba şi despre băncile comerciale, nu au făcut acest lucru. Nu au atras atenţia, de exemplu, asupra faptului că un contract cel puţin trebuie citit”, a mai precizat guvernatorul BNR.
“Iar tragem concluzia că institutiile care trebuiau saă faca educatie financiara n-au facut acest lucru, inclusiv băncile comerciale.”
„Probabil că nu s-a repetat suficient de mult că în viaţa unui credit din punct de vedere emoţional sunt două etape. Una, de mare fericire, când iei bani, şi a doua etapă, mult mai lungă, de mare tristeţe, când începi să-l dai înapoi”, a explicat Mugur Isărescu, într-un mod mai plastic, necesitatea unei bune informări.

“Pe langă că avem acest rol al Băncii Naţionale a Romaniei de a face politica monetara conform legii, BNR este si ca un miniparlament, elaborand “legislaţie” secundară, financiar-bancară, in baza legilor fundamentale.
„BNR a început să ia de mult timp foarte în serios funcţia de educaţie bancară, de altfel educaţie bancară fac şi celelalte bănci ale lumii“, a declarat Isărescu.
” O să ne mai vedeţi si in alte parţi.”

“Trebuie să nu fim plicticoşi. Murphy are o vorba că ceea ce pare foarte interesant pentru profesor este foarte plictisitor pentru studenţi, uneori. Sper să nu va plictisesc.”

“Si alte banci centrale fac educaţie financiară. Nu suntem singurii. Si ţările cu traditie fac. Banca Angliei, de exemplu, are în teritoriu 12 centre ale sale care culeg si transmit informaţii din teren.
Si pentru noi, reînfiintarea sucursalei Constanta a BNR se circumscrie acestei abordări, iar placheta cu Ovidiu, aşa cum am spus, o voi pune la intrare, in holul clădirii. Are şi un nas Ovidiu in placheta aceasta! Nu ştiam că are un nas aşa de mare!”

„Mesajele noastre trebuie spuse cu atenţie, ca să nu creeze confuzie. Noi facem eforturi ca discursurile noastre să nu fie plicticoase, ca mesajele să nu fie distorsionate, manipulate. Adevărul este că BNR nu a făcut suficient pentru a educa populaţia. Educaţia financiară este precară şi trebuie să facem ceva”, a spus Isărescu.

Mesajele BNR sunt construite cu atenţie şi sunt caracterizate de o „ambiguitate constructivă” (“constructive ambiguity”), după cum spune guvernatorul. Şi asta pentru că mediul în care ajung este toxic, în care pot fi scoase din context, cu efecte semnificative. Când cei de la BNR vorbesc, bursa şi pieţele financiare reacţionează imediat. Există însă o limită, iar BNR nu are voie să influenţeze sau să manipuleze piaţa. Cât de transparentă poate fi totuşi banca centrală? Există comunicări oficiale despre rezerva valutară şi despre deciziile din şedinţele de politică monetară, rapoarte despre inflaţie şi comentarii pe subiecte de actualitate (fuziuni bancare, trenduri economice etc). Şi cam atât. „Transparenţa este o regulă pentru banca naţională, dar vorbim despre o limitare, nu dăm în indecenţă. Încă purtăm costum, nu ne plimbăm în slip în faţa populaţiei. Comunicarea trebuie să fie criptată. E plăcut să auzi, după un discurs, comentarii de genul „Nu se ştie ce a zis, dar a zis bine”. Avem chiar şi un termen pentru asta – ambiguitate constructivă. Spui ceva, dar nu spui chiar tot. O bancă centrală nu poartă minijup. Ea trebuie să sugereze, printr-un limbaj destul de ambiguu, ce trebuie făcut”, a spus Mugur Isărescu. Cursul valutar, spre exemplu, care a devenit o obsesie a românilor, este un subiect pe care guvernatorul preferă să îl evite. „Din cauza cursului nu mai ies la restaurant de vreo 7-8 ani. Apare tot timpul cineva care întreabă cât va fi cursul a doua zi, la ora 11. Ce s-ar întâmpla însă dacă s-ar şti exact când intervine BNR pe curs? Îmbinarea între transparenţă şi confidenţialitate este extrem de delicată”, a adăugat şeful băncii centrale. El a amintit şi de replica celebră a fostului şef al băncii centrale din SUA (Federal Reserve), Alan Greenspan, care rezumă perfect modul în care trebuie să comunice o bancă naţională. Astfel, după un discurs destul de tehnic şi plicticos în faţa liderilor americani, preşedintele şedinţei respective i-a mulţumit lui Greenspan, spunând că totul a fost clar şi uşor de înţeles. Şeful Fed a răspuns amuzat: „Dacă aţi înţeles mai mult de 20% din ce v-am spus, înseamnă că m-am exprimat greşit”

“Ca să vedeţi ce înseamna nivelul de inţelegere şi cum a evoluat acesta pot să va dau un exemplu.
In 1953 s-a facut un studiu in America şi a fost adresată, in diverse medii, intrebarea: Ce este FED?
Răspunsurile au fost:
– un siloz de cereale in statul Kansas, 60% din repondenţi;
– o societate de asigurari, 20% din repondenţi;
– şi doar 18% din repondenţi au ştiut cu adevarat ce este FED.”

“Ei, nu se mai pune acum problema aşa!
Transparenţa este o regulă acum a băncilor centrale şi o facem şi noi.”

“Imbinarea intre transparenţă şi confidenţialitate este un lucru extrem de delicat.”
“Sunt întrebat mereu: şi, cursul leului? Dacă s-ar şti când va interveni BNR ar fi o sursă mare de câştiguri nemeritate pentru alţii”

“Ce vrem cu şcoala de vara?
Ne-am adresat celor foarte apropiaţi noua, mediul academic, şcoli, licee.
Mediul academic poate fi unul din canalele prin care politica monetara poate fi înţeleasă şi transmisă publicului. Dacă tot se predau cunoştinţe, se nvaţă, mesajele pot fi livrate mai bine, mai nuanţat”.

“Ne-am adresat şi comunitaţii financiar-bancare, care fie e timida, fie mai apare şi in loc să explice dobânda lui, vorbeşte de dobânda BNR. Mai manipulează.”
„Îi mai ciupim noi şi le mai explică oamenilor ce e cu dobânda. Oricum, băncile se anihilează între ele, pentru că nu au întotdeauna un interes comun când vine vorba de comunicare”, a conchis guvernatorul, care promite că BNR se va concentra şi mai mult pe educarea financiară a românilor şi că va oferi un plus de echilibru, pentru a compensa lipsa de încredere care domină acum domeniul financiar-bancar.

“Orice bancă centrala lucreaza cu Guvernul şi Trezoreria Statului. Nu trebuie să se ajunga la over reaction privind independenţa băncii centrale. Orice bancă centrală coopereaza cu Guvernul, Ministerul de Finante. Problema e să ai voce, să nu te laşi dominat.
Mai in glumă, mai in serios, Guvernatorul Bancii Olandei, răspunzând la o intrebare de acest gen, a afirmat că în fiecare luni, la ora 8:30 bea cafeaua cu Ministrul de Finante, reprezentantul Guvernului.
Al treilea grup ţintă îl reprezintă pentru noi finanţiştii.
Nu i-am invitat aici, ca să putem să-i mai criticăm, dar lucrăm foarte bine.”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus că trebuie oferite modele serioase tinerilor, dând exemplu o broşură făcută de Banca Central Europeană despre falsurile în materie de bancnote care, deşi pare inspirată din poveştile cu pionerul sovietic şi miliţianul anilor ’50, e utilă în educarea tinerilor.
Isărescu a povestit, luni, la Constanţa, că BNR a găzduit anul trecut expoziţia Euro a Băncii Central Europene şi a aflat până unde poate merge un asemenea proiect educaţional
„Anul trecut am găzduit expoziţia euro, nu era a noastră, era a Băncii Central Europene, noi doar am găzduit-o. Proiectul s-a adresat publicului larg şi am văzut, din partea celei care într-un fel ne este sora cea mare, Banca Central Europeană, până unde poate să meargă un asemenea proiect educaţional, până la lucruri care ar putea părea caraghioase. De exemplu, apropo de contrafaceri, de falsuri în materie de bancnote, eu vă spun ce m-a impresionat pe mine, o cărţulie despre educaţie, din asta care pare ciudată. Pentru cei generaţia noastră probabil că suna ca poveştile alea cu pionerul sovietic, dar vedeţi se mai repetă istoria. Cu băiatul bun, băiatul rău, fata – prietena băiatului bun şi cum îl descoperă pe cel rău care se ocupa cu spălatul de bani, cu bani falşi. O poveste, aş putea spune uşuratică, dar ea era dedicată unui public ţintă, tineretul, care trebuie să fie educat”, a afirmat guvernatorul BNR.
El a mai spus că tinerii din România au nevoie de adevărate modele, nu de samsari de fotbalişti sau de cei promovaţi în prezent de televiziuni.
„Tot vorbim despre bacalaureat că nu au reuşit prea mulţi. Ce modele le dăm, ce modele le dă societatea românescă în prezent, samsari de fotbalişti care câştigă cu sutele de milioane? Ei vor prelua treptat conducerea acestei ţări dacă nu le dăm modele. Apropo de educaţie, de mici trebuie să fie educaţi în spiritul, nu spun cuvinte mari, al muncii, al cinstei, al legalităţii. Prima mea reacţie la acea broşură, «uite, parcă era pionerul sovietic şi cu miliţianul din cărţile de educaţie din copilăria mea în anii ’50». Educaţia are legile ei. Decât modelele care sunt promovate pe bază de rating la televiziuni în prezent mai bine aşa ceva. Şi le face Banca Central Europeană, nu altcineva, nu este nici stângism, nici populism, este un proiect făcut după zeci de ani de analiză”, a explicat Isărescu.
Şeful băncii centrale a adăugat că expoziţia pentru familiarizarea publicului cu bancnotele şi monedele euro a avut un număr redus de vizitatori şi că dacă ar fi avut altă tematică probabil numărul celor care i-ar fi trecut pragul era mult mai mare.
„Din păcate, spun din păcate, deşi în prezentarea mea de aici reiese că e mare succes, expoziţia a fost vizitată de numai 6.500 de persoane şi a stat trei luni de zile. Intr-una din cele mai frumoase Sali ale BNR deschise publicului, la parterul Sucursalei Municipiului Bucuresti a BNR si care tine de renumita cladire a fostei Banci Crisovelloni (…) Nu a venit lumea.Asta arată că mai trebuie să pistonăm în această direcţie. Dacă era ceva legat de vreun mare samsar de fotbalişti probabil că nu se duceau 6.500, se duceau 20-30.000 de persoane. La o expoziţie Euro, în condiţiile în care dacă întrebai acum cinci ani, acum doi ani românii dacă vor să treacă la euro, mâine ar fi vrut să treacă, acum nu mai vor, că au aflat că e greu, că e Grecia, sunt confuzi în minte. Ce ne arată acest lucru ? Că partea emoţională din reacţia societăţii româneşti este încă dominantă, peste tot există dominanta emoţională şi la vot se votează mai mult cu sentimentul decât cu raţiunea. Dar în domeniul finanţelor cred că trebuie mai multă raţiune, că aici e vorba de bani”, a completat Isărescu.

“Alt proiect educaţional este cel cu Ministerul Educaţiei: “Să vorbim despre bani in bănci”.
De ce se numeşte moneda naţională leu şi nu lup, câine, pisica.?”
Aproape 98% dintre români nu ştiu de ce moneda naţională se numeşte leu, spune şeful băncii centrale, Mugur Isărescu. „De ce nu se numeşte lup, spre exemplu? Dacii erau cu lupul. Nu ţin minte să fi fost vreo perioadă istorică sau geologică în care să fi avut noi lei pe aici. De ce nu plătim cu vulpe, câine, pisică sau orice altceva?”, întreabă retoric guvernatorul. El aminteşte şi de o iniţiativă mai veche, din timpul lui Cuza, care, după modelul francez, propunea ca moneda naţională să se numească Român. „A fost însă o dezbatere deschisă, iar multe voci au contestat ideea, aducând următorul argument: Măria ta, a spus Ion Heliade Radulescu, vă daţi seama ce jale va fi dacă moneda naţională se va numi Român? O să se ducă lumea în piaţă şi o să întrebe „Cât costă boul acesta?”. 10 Români. Va fi o confuzie totală”, povesteşte Isărescu. Decizia s-a tot amânat, până când a venit prinţul Carol, a cărui primă ambiţie a fost să facă o monedă, pentru a desemna suveranitatea satului, spune guvernatorul: „Din lipsă de inspiraţie, au ales leul. De ce? Pentru că leul, mai exact talerul-leu, o monedă de argint olandeză, fusese în circulaţie peste 200 de ani şi rămăsese în mintea oamenilor ca unitate de cont, într-o vreme în care circulau şi alte monede, austriece, habsburgice sau poloneze, ca zlotul ”. Interesant este că acelaşi taler-leu a circulat şi în Mexic. De acolo, a urcat spre nord şi, în timp, s-a transformat în dolar. „Cu alte cuvinte, leul românesc şi dolarul american sunt rude vechi. Ca să vedeţi de ce au venit americanii la Constanţa”, glumeşte guvernatorul.
Talerul-leu olandez, părintele leului românesc şi al dolarului american

“Sucursalele BNR trebuie să fie mici istorii ale BNR. Să se afle despre trecut, dar si despre viitor. Să intre lumea!”
“Dacă intraţi pe site-ul BNR veţi găsi materialele prezentate in cadrul intalnirilor de la Iaşi, de la Cluj…”
“Caut să spun lucruri utile care să fie un pilon, un forum care să susţină gândirea financiară a Romaniei. Ea există, dar nu este promovată.”
“Ce mai vrem sa facem?
Stalin folosea exprimări de genul: se spune, se zice…
Noi de la BNR vorbim neutru şi tot suntem percepuţi pro domo.
O soluţie nesecretoasă ar fi ca o parte din profesori să vorbească despre politica monetara. Actul de comunicare va fi mai penetrant, plus că tot au ocazia să vorbească.
Nelson Mandela spunea: “Educaţia este cea mai puternică arma care poate schimba omul.”
Trebuie sa perseverăm în formarea de formatori.
De exemplu la TVR nu dă oricine bine pe sticla. Nici eu nu am voce. De asta nu mai apar pe sticlă.
Să ne formam formatorii si promotorii! Este importantă maniera în care acestia au capacitate de reacţie. Nu totdeauna poţi să ai reacţia lui Greenspan si să vii cu replica: “Daca aţi inţeles mai mult de 20% din ceea ce am prezentat atunci inseamna ca aţi inţeles greşit.”
Una din reacţiile celor care au participat la acest proiect educaţional “BNR – Zilele porţilor deschise pentru studenţii economişti” pe care v-o citez aici este: “Pot spune că în urma acestui proiect educaţional am ajuns să-mi reorganizez valorile pentru ceea ce trebuie sa reprezinte formarea profesională a unui economist.”
La acest Forum, în cadrul acestei şcoli de vara/toamna, se va discuta ce va fi cu băncile centrale. Nu ştim ce va fi. Si rolul băncilor centrale se va schimba.
Sunt aici toti membrii Consiliului De Administratie al BNR. Să nu creadă că ceea ce este interesant pentru dânşii, poate fi interesant şi pentru studenţi.
Despre băncile centrale, să va mai spun ceva: de la roată, nici o altă descoperire nu a fost mai interesantă decât Banca Centrala. Scrie şi pe dolar: “In God we trust.” Dar mai scrie si: “This is a legal tender for all debts, public and private.” Or, ce poate fi mai mult decât atat? Un mijloc prin care sa stingi toate datoriile atât publice, cât şi private! Să citiţi! E scris cu litere mici pe dolar. Lucrurile importante sunt scrise mic!
Muzeul BNR ne prezinta istoria cu 5.000-6.000 de ani in urma, de cand e Biblia. Bani au fost si scoici şi turme de oi, de aici s-a ajuns la capita, respectiv la capital. Blana de vită a fost şi ea bani, aşa s-a ajuns la pecunia, respectiv pecuniar.
Interesant era în Polinezia, la aborigeni. Singura formă de bani la ei era piatra de moară, găurită la mijloc, care era atât de grea că nu putea fi luată decât impreună cu altcineva şi era folosită o singura dată, atunci când băieţii se însurau; lua pietroiul şi-l ducea la părinţii fetei, lua nevasta.
Acestea ţin de istoria monetara, a monetei.
Zimţuirea a fost un moment important. Forme de atac asupra monedei au existat dintotdeauna, ajungând azi la ceea ce se cheamă inflaţie. De pe vremea romanilor se topeau monedele, le făceau mai mici, pentru a face serbari fastuoase. Unii mai păcatoşi au platit cu viaţa, pentru că luau monede de plumb şi doar le aureau. Zimţuirea a fost o mare descoperire si a fost introdusă de Elisabeta I a Angliei, la recomandarea lui Gresham, pentru protejarea monedei (Legea lui Gresham, moneda rea scoate din circulaţie moneda buna.). O femeie a avut curajul să spună stop! Aşa s-a ajuns la Tower pound, lira din Turn, care era foarte grea, placheta aceasta cu Ovidiu era micuţă prin comparaţie.
Istoria băncilor centrale ne oferă lecţii!
De la începuturi până în prezent, în total vreo 300 de ani, băncile centrale s-au schimbat. Deci când te uiţi înainte să fii precaut!
Banca Suediei a fost prima care s-a înfiinţat (1668), a fost facută de Guvern şi pentru Guvern care şi-a finanţat astfel războaiele. Astăzi dacă faci aşa ceva îţi taie gâtul!
Banca Angliei a fost fondată de rege in 1694. Construirea flotei englezeşti a fost finanţată de Banca Angliei. Se mai infiinţează pentru aşa ceva o bancă centrala astăzi?!
Banca Franţei a fost fondată in anul 1800.
Băncile centrale nu trebuie sa finanţeze Guvernul. Dar ele aşa au inceput.
Banca Naţionala a Romaniei s-a înfiinţat in 1880 pentru a finanţa capitalul naţional. De ce a fost urât Carada? Inclusiv de Eminescu, apărând in scrieri, poezii “grecotei cu nas subţire”…Căutaţi si citiţi! Cine era Carada? Era oltean!
Băncile de rezerve in SUA au fost înfiinţate, corespunzând pentru 12 regiuni, să ţina rezervele naţionale de aur, argint.
Aşa există şi Federal Reserve Bank of India.
Tot timpul băncile centrale au fost legate de Guvern de Ministerul de Finanţe. Independenţa nu inseamnă turn de fildeş, ci conlucrare.
Independenţa băncilor centrale s-a născut din abuzurile guvernelor asupra băncilor centrale. Să ne aducem aminte de republica de la Weimar! Preţuri cu 24 de zerouri, care în fapt nu se pot pronunţa, inflaţie galopanta, dimineaţa cumpărai o pâine, la pranz o felie, iar seara haos!
Trebuie să avem in vedere şi imposibilitatea barterului. Gândiţi-vă ca la cele 600.000 de preţuri, produse din Harrods! Unde a ajuns omul în nemăsurata lui lăcomie! Barterul ar duce la un colaps total.
In lume sunt 200 şi ceva bănci centrale. Banca Naţionala a Romaniei, înfiinţată in 1880, este a 16-a din lume, înaintea Băncii Italiei, a FED-ului…
Referitor la denumirile concrete ale băncilor centrale există mai multe categorii de denumiri, unele au particula “naţională”, altele “centrală” sau pur şi simplu denumirea ţării, mai este sistemul acesta cu bănci federale (SUA, India). Si pe cale de consecinţă şi denumirile conducătorilor băncilor centrale nu sunt chiar toate la fel(aşa că se mai pot amesteca termenii!).
Dincolo de aceste particularităţi, băncile centrale trebuie să fie independente pentru a putea crea bani.
FED, de exemplu se ocupă şi de reducerea somajului, dezvoltare, creştere, asigurarea stabilităţii în general. De cealalta parte a Atlanticului, creşterea economică este considerată a fi un fenomen endogen, care ţine de resursele interne. Dar ce face Banca Chinei? Banca poporului din China! Ce ştim noi despre ea? Ea nu a trecut printr-o fractură ca BNR in 1990.
Referitor la funcţiile bancilor centrale, exista bănci centrale in care monetarismul a stabilit că banca centrală se ocupă doar de stabilitatea preţurilor. Banca Angliei a fost promotorul in acest sens. Până în 1997, Guvernatorul Bancii Angliei nu vorbea inaintea Ministrului de Finanţe. In doi ani, Gordon Brown a făcut o bancă independentă şi a separat funcţia supravegherii. Acum îi pare rau, considerând o mare prostie aceasta separare. Cam aşa s-a procedat la noi în ce priveşte asigurarea distribuţiei numerarului între băncile comerciale…
Să nu vedem cu ochelari de cal, ci cu mai mulţi ochelari.”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, susţine că o creştere economică nu se poate realiza doar dacă dai mai mulţi bani în economie şi că pentru o creştere economică sănătoasă trebuie asigurată, în principal, stabilitatea preţurilor.
„Nu înseamnă că dacă dai mai mulţi bani în economie ai creştere economică. Foarte trivială chestiunea. E ca atunci când vorbeşti cu fiul tău şi vrea mai mulţi bani. «Dar ce faci cu ei ?» «Fac asta şi asta». «Încearcă să faci cu bani mai puţini», şi e greu. Nu e vorba de băiatul meu, e vorba de o discuţie între tată şi fiu, e un principiu. Cu bani mulţi oricine poate să facă, treaba e să faci cu bani puţini, aia înseamnă dezvoltare. Deci, băgarea banilor în economie, în orice condiţii, fără niciun fel de discernământ este un mare pericol, de regulă duce la inflaţie, la deprecierea banilor. Cred cu tărie că dacă vrei să ai creştere economică sănătoasă trebuie să asiguri, în principal, stabilitatea preţurilor, sănătatea monedei”, a afirmat Isărescu, luni, la Constanţa.

El a explicat că pentru o stabilitate financiară nu este suficientă doar o stabilitate a preţurilor şi că aceasta ţine şi de alţi factori.
„Banca Central Europeană a introdus pe plan secundar stabilitatea financiară. Şi a pornit de la o realitate. Stabilitatea preţurilor este şi condiţie şi precondiţie pentru o creştere economică sănătoasă. Dar stabilitatea preţurilor nu este suficientă să asigure stabilitatea financiară. Stabilitatea financiară are alţi factori şi nu ţin numai de supraveghere. În condiţii de recesiune prelungită, cu toată stabilitatea preţurilor poţi să ai criză, recesiune, principiul îl ştiţi, principiul bicicletei. Cînd bicicleta merge, o ţii mai uşor în echilibru, dacă stă, trebuie să fii puţin artist, iar dacă mai vrea să dea şi înapoi, cade. Atunci, fără să o spună, dom’le, o Bancă Central Europeană trebuie să se ocupe de creşterea economică, prin introducerea celui de-al doilea obiectiv, stabilitatea financiară, prin introducerea adevărului, acum de necontestat, că dacă nu ai creştere economică ţi se pot rupe echilibrele, se acceptă faptul că un element care poate să ducă la inflaţie mai ridicată este chiar recesiunea, lipsa creşterii economice, pe care o privire să o numesc mioapă, unilaterală, legată de stabilitatea preţurilor, poate să o aibă”, a mai spus Isărescu.
El a precizat că lumea trece prin transformări deosebite, dar că nu ştie ce se va întâmpla în perioada următoare.
„Lumea trece printr-o transformare deosebit de importantă. Ce se va întâmpla? Nu ştiu. Şi v-o spun clar, nu ştiu ce se va întâmpla cu toate că circul în toate aceste cercuri în care se discută şi de viitorul omenirii şi al băncilor centrale, nu ştiu nici ei foarte clar. Nu cred în conspiraţii, probabil că aţi aflat că fac parte din nu ştiu ce grupuri care pun la cale omenirea, ne adunăm şi…astea sunt… Dar sincer nu se întâmplă numai în România, minţi din astea bolnave şi dominate de ideea conspiraţiei mondiale există peste tot”, a mai spus guvernatorul BNR.

“Ce pot să va mai spun?
Monopolul politicii monetare este nu doar o contestare, este o fractura. Banca Central Europeana spune că trebuie sa ne preocupăm de inflaţie. In ceea ce priveste FED-ul, in SUA enorma datorie publica nu poate fi finanţată decât prin dobânzi foarte scăzute. Dobânzile in SUA sunt rostogolite, altfel SUA s-ar înscrie pe curba Greciei. America a finanţat recent 3 razboaie. Au cheltuieli masive.”

Întârzierea reformelor după căderea comunismului, prin soluţii de compromis nefuncţionale, a creat economiei româneşti probleme care se regăsesc şi în prezent, situaţia din agricultură, de exemplu, fiind o consecinţă a tergiversării soluţionării proprietăţii, afirmă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, potrivit „Lipsa reformelor ne-a creat probleme, pentru că s-a fracturat, n-am avut situaţia Chinei, s-a prăbuşit monopolul Partidului Comunist, s-a fracturat tot centralismul, ţara nu a mai rămas condusă în ’91-’92. Ăsta este adevărul. La noi a fost o fractură datorită erupţiei populare, ca să n-o numesc altfel. Şi întârzierile ne-au introdus într-un fel de şpagat, ca să zic aşa. Am avut o exprimare chiar dură, în ’93 am spus «rămânem crăcănaţi», nici în economie centralizată, că nu mai ai instrumente, nu mai aveai plan, nici economie de piaţă. A fost un mare pericol. Întârzierea reformelor pe forme din acestea care nu funcţionau ne-au creat marile probleme pe care le avem şi în prezent. Problema proprietăţii, am discutat-o mai devreme, o ţii nerezolvată atâta vreme, bineînţeles că ai agricultură care, nici cu terenuri mici, nici cu terenuri mari…. o agricultura fărâmiţată, îţi ridică foarte, foarte, multe probleme”, a afirmat luni Isărescu, la Universitatea Ovidius din Constanţa.
Isărescu a ţinut să precizeze că singurul punct în care BNR a manifestat un activism constant şi a renunţat la poziţia de neutralitate a fost cel privind introducerea şi accelerarea reformelor.

Băncile centrale ar trebui să se implice în salvarea unor instituţii financiare cu probleme, afirmă guvernatorul BNR Mugur Isărescu, fără a se pronunţa pe fond în favoarea activismului monetar sau neutralităţii băncilor centrale, în condiţiile în care arată că BNR şi-a păstrat neutralitatea.
„Se pare că multe bănci centrale sunt invitate la activism şi nu sunt invitate de oricine, ci de nume grele ca Nouriel Roubini, alţi economişti de vază, care au căderea în lumea de astăzi. Activism monetar. Activism monetar că altfel economia mondială se duce spre prăpastie, se duce spre criză. Nu spun nici că este bine să rămânem neutri, noi ca bănci centrale, nici ca să fim activişti, vă spun un singur lucru, că este un punct de dispută. Şi unde au dreptate cei care vorbesc despre activism este acel lucru că prăbuşirea băncilor… de exemplu, dacă FED-ul nu ar fi fost activ în salvarea anumitor bănci, ştiţi consecinţele. El a devenit activ cu AIG-ul, cu societatea lor de asigurări, când a venit cineva şi a spus un lucru simplu, dacă după Lehman Brothers, AIG-ul, societatea de asigurări, se prăbuşeşte, toate zborurile, cele 40 de linii aeriene americane mari sunt blocate, nu mai zboară un avion. Vă daţi seama de consecinţe. Pentru că, numai preluarea asigurărilor, numai pentru aceste zboruri, ar fi însemnat enorm. Nu mai spun de 60-80 de milioane de familii americane care s-ar fi întrebat unde sunt banii noştri de asigurări”, a explicat guvernatorul BNR la Universitatea Ovidius din Contanţa.

Isărescu a arătat că BNR a fost activă doar în ceea ce priveşte promovarea reformelor, pentru că un alt fel de activism înseamnă pierderea neutralităţii, ceea ce nu ar fi corespuns conceptelor de bancă centrală de până în prezent.

„Banca naţională a păstrat echilibru. Am păstrat pentru că am fost la rândul nostru cât se poate de echilibraţi, nu ne-am repezit, am fost cât am putut de neutri. Activismul monetar înseamnă într-un fel să fii dezechilibrat tu. Asta înseamnă activism. Adică să te duci în frunte şi să…. Noi am fost activi într-un singur punct, şi anume în reforme (…) Am fost activi în ceea ce priveşte promovarea reformelor. Dar în rest am rămas neutri, nu am introdus bani în economie în neştire, am introdus bani în economie pe măsură ce am cumpărat rezervă şi am refăcut rezervă”, a mai spus şeful băncii centrale.

“Macroprudenţialitatea înseamnă foarte mult; să nu ne batem pe strada ca la Londra.
Să nu se prăbuseasca ca sunt prea mari, dar nici să şantajeze ca sunt prea mari. Cum se spunea odată:dai in mine, dai în tine, dai in fabrici şi uzine, dai in clasa muncitoare…
Cum îi disciplinăm?!
Too big to fail!, dar şi Too big to save!
Macroprudenţialitatea reprezinta principii de reglementare a mastodonţilor.”

“Cum se evită reactia in lant? Reacţia atomică in lant! Face parte tot din macroprudenţialitate. Situaţiile, indicii de masurare au devenit foarte complicaţi.
Eu cu back ground-ul meu le citesc destul de greu. Băncile comerciale nici nu le citesc. Sunt ca nişte prognoze meteo.
Se vor citi din ce în ce mai greu dacă nu punem mâna pe carte.”

„În Finanţe, ar trebui să primeze raţiunea. Este totuşi vorba de bani, dar mulţi români lasă partea emoţională să domine. E bine să ne informăm, să punem mâna pe carte. Cartea poate să fie ea o carte normală sau se poate numi şi un computer, un site pe internet. Dar tot înseamnă ca trebuie să punem mâna pe carte.”

Discursul guvernatorului, care a dezvăluit un 1-2% peste pragul „clasic” de 20%, a deschis oficial forumul Şcoala de Vară a BNR, care s-a desfăşurat în săptămână 5-9 septembrie a.c. la Constanţa.

Tags:
0 Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Un portal studentesc actualizat! Impartaseste cu studentii tai pe net o multime de poze, filme, informatii, cursuri si experiente inedite. Distreaza-te pe net cu toti colegii de campus sau camin. Creaza un cont si conecteaza-te in noua retea sociala. Gandit pentru studentii din Romania acest website va ofera resurse deosebite in materie de continut precum si optiuni variate in materie de socializare. Incepeti chiar acum, faceti un cont gratuit.

Politica de confidentialitate | Termeni si conditii | Student pe net © 2023 - Toate drepturile rezervate.
sau

Conectați-vă cu datele de autentificare

sau    

Ați uitat datele dvs.?

sau

Creează cont