Guvernul intentioneaza sa construiasca, la 10-15 kilometri distanta de Bucuresti, un oras universitar care va reuni mai multe institutii de invatamant superior din Capitala si va putea gazdui 100.000 de studenti. Suprafata estimata a campusului este de 600 de hectare. Proiectul ar putea fi finalizat in 6-10 ani, iar costurile se ridica la peste 2 miliarde de euro, se arata intr-un comunicat al Guvernului.
„Proiecte similare exista de multi ani in Europa si in Statele Unite. Dupa aceste modele, aceste campusuri sunt gandite ca niste orase, cu centre medicale, culturale, sportive proprii si alte servicii necesare unei comunitati”, a declarat purtatorul de cuvant al Guvernului.
Construirea unui oras universitar langa Bucuresti face parte dintr-un proiect mai amplu, numit „Universitatea Viitorului”, care consta in construirea, in urmatorii sase-zece ani, a unor campusuri universitare noi in afara oraselor-centre universitare. Oportunitatea demararii proiectului va fi analizata de o comisie interministeriala, infiintata miercuri de Guvern.
Potrivit datelor furnizate de Executiv, in invatamantul superior de stat sunt inmatriculati aproape de patru ori mai multi comparativ cu 1989. In acelasi timp, facilitatile oferite de universitatile de stat – amfiteatre, sali de clasa, laboratoare si camine studentesti – au crescut doar cu aproximativ 15% in acelasi interval.
In Capitala, sunt puse la dispozitie de la Universitatea din Bucuresti peste 4.600 de locuri in camine. Politehnica Bucuresti are un campus care primeste, anual, mai mult de 7.000 de studenti, iar ASE-ul a amenajat pentru anul viitor mai mult de 4.700 de locuri in Tei, Belvedere, Occidentului si Moxa. Studentii de la Institutul Agronom au la dispozitie aproape 2.000 de locuri in campusul din str. Marasesti.
Alte postari citite chiar acum:
Numărul studenţilor a scăzut în ultimii patru ani, iar cei care provin din medii dezavantajate reprezintă doar 15 la sută din total, în 2010 având studii universitare doar 18 la sută dintre tinerii cu vârste între 30 şi 34 de ani, potrivit unui studiu al Alianţei Organizaţiilor Studenţeşti.
„Importanţa acordată dimensiunii sociale a educaţiei reprezintă o oglindă a nivelului de responsabilitate şi coştientizare a modului în care conducătorii ţării servesc interesele României”, susţin reprezentanţii Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) într-un comunicat de luni.
Potrivit ANOSR, miniştrii educaţiei reuniţi la Londra, în cadrul întâlnirii oficiale Bologna, reafirmă importanţa ca studenţii să-şi finalizeze studiile fără obstacole legate de background-ul socio-economic. „Ne vom continua eforturile de a asigura servicii studenţeşti adecvate, de a asigura flexibilitatea traseelor educaţionale şi de a lărgi participarea la toate nivelurile pe baza principiului egalităţii de şanse”, au spus miniştrii educaţiei, citaţi în comunicat.
În acest context, ANOSR prezintă concluziile unei analize care reflectă atât modul în care politicile de echitate au efect în România, cât şi situaţia căminelor şi a cantinelor studenţeşti.
Numărul studenţilor din România a scăzut în ultimii patru ani cu 0,79133 la sută, ajungând în anul universitar 2009-2010 la 579.512 studenţi înmatriculaţi în universităţile de stat la toate formele de studiu.
În 2010, România a avut 18,1 la sută tineri cu vârsta între 30 şi 34 de ani care aveau studii universitare, ocupând unul dintre ultimele locuri la acest capitol, împreună cu Macedonia şi Turcia, ceea ce trage practic în jos media europeană, susţin studenţii.
Deşi în România, conform datelor adunate în 2008, 45 la sută din populaţie provine din mediul rural, iar populaţia cu risc de sărăcie şi excluziune socială este de 44,2 la sută. Doar 15,47 la sută din numărul total de studenţi înmatriculaţi în universităţile de stat provin din medii socio-economice dezavantajate.
În România, numărul persoanelor cu dizabilităţi cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani reprezintă 2,06 la sută din numărul total de adulţi din această grupă de vârstă. În niciuna dintre universităţile de stat procentul acestor studenţi, din totalul celor înmatriculaţi la forme de învăţământ cu frecvenţă şi frecvenţă redusă, nu depăşeşte însă 0,5 la sută.
Numărul locurilor în cămine a crescut în ultimii patru ani cu doar 4,3 la sută. Instituţiile de învăţământ superior de stat din România soluţionează pozitiv aproximativ 70 la sută din cererile de cazare ale studenţilor, potrivit ANOSR.
Unele universităţi de stat nu reuşesc să acopere nici măcar 50 la sută din numărul total de cereri depuse de studenţi. Există universităţi de stat care nu deţin cămine sau cantine proprii. Există încă universităţi care percep taxe de rulment deşi acestea sunt ilegale (sub această denumire sau integrate în costurile regiei de cămin aferente primei luni de cazare), se mai arată în comunicat.
„În Romania, se resimt încă efectele inechităţii sistemului educaţional prin existenţa barierelor de natură economică şi socială, adevărate obstacole pentru studenţi în calea accesării, urmării şi finalizării unui traseu educaţional de calitate. Educaţia ajunge astfel dintr-un drept garantat prin Constituţie, într-o promisiune iluzorie blocată de obligaţii financiare greu sau imposibil de acoperit”, a spus preşedintele ANOSR, Daniela Alexe, citată în comunicat.
