Înţepăturile de insecte sunt atât de frecvente, încât de cele mai multe ori nu sunt luate în seamă. Singurele situaţii când ne dau de gândit sunt atunci când locul înţepăturii se modifică într-un mod neobişnuit. În multe cazuri, nici nu trebuie să ne îngrijorăm, dar există câteva insecte care ne compromit sănătatea şi după a căror înţepătură ar trebui să luăm măsuri speciale sau chiar să contactăm medicul.
Reactii alergice
Atunci când ne înţeapă, cele mai multe insecte eliberează un venin. Acesta conţine o serie de proteine care determină apariţia unor reacţii alergice din partea organismului în cazul persoanelor cu astfel de predispoziţii. Indivizii sănătoşi nu manifestă mai mult de o umflătură, roşeaţă, mâncărime sau chiar durere la locul înţepăturii. Dacă zona este agresată prin scărpinare, leziunea se poate infecta, ceea ce poate duce la complicaţii. Cei care au cele mai multe probleme în situaţia în care sunt înţepaţi de albine, de furnici sau de păianjeni neveninoși sunt alergicii. Ei pot prezenta simptome de alergie, precum pete mărite, roşii, inflamate şi dureroase, sau pot intra chiar în şoc anafilactic. Aceasta se manifestă prin respiraţie sacadată şi şuierătoare, pierderea cunoştinţei sau chiar prin deces în aproximativ 30 de minute dacă nu se iau măsuri de urgenţă (injecţii cu adrenalină).
De la ţânţari poţi lua paraziţi şi virusuri
Saliva ţânţarului, cea pe care ne-o injectează atunci când ne înţeapă, poate conţine parazitul Plasmodium, care dă malarie şi virusul febrei galbene, ambele frecvente în Africa, dar extrem de rare în România. De asemenea, ţânţarul ne poate transmite virusul West Nile, care a infectat şi a creat probleme populaţiei din America de Nord. Potrivit specialiştilor, ţânţarii purtători de virus West Nile au existat şi în România şi au făcut două victime anul trecut. Simptomele, care apar în doar 20% din cazuri, sunt: febră, dureri de cap, senzaţie de greaţă şi în unele situaţii se observă şi inflamarea ganglionilor limfatici. Oricare dintre aceste simptome ar trebui să ne trimită la medic, mai ales dacă apar după o înţepătură de ţânţar.
Căpuşele dau boala Lyme
În sezonul cald în ţara noastră există numeroase cazuri de infecţii cu bacteria Borrellia burgdorferi. Afecţiunea, numită boala Lyme, se manifestă prin înroşirea neobişnuită a zonei înţepăturii (se extinde de la locul leziunii în împrejurimi, pe o arie de 30 de centimetri) febră, stări de oboseală, frisoane şi prin durere de cap. Cu cât se intervine mai devreme cu tratamentul, cu atât şansele de vindecare sunt mai mari. În cazul în care nu sunt administrate antibioticele în mod corespunzător, se poate ajunge la borrelioză cronică, cu afectarea articulaţiilor, ochilor, inimii şi sistemului nervos. În luna iunie, dar şi în luna septembrie, se întâlnesc frecvent la noi în ţară şi cazuri de febră butonoasă, dată de bacteria Rickettsia conorii, care este transmisă tot de căpuşe. Aceasta are însă un simptom specific: apariţia unei pete negre, nedureroasă, la locul muşcăturii, care se aseamănă cu un furuncul. Este însoţită de manifestări precum dureri difuze de articulaţii şi de muşchi şi de febră înaltă.
Muştele aduc microbii pe picioare
Chiar dacă nu înţeapă, şi muştele sunt periculoase. Aceasta pentru că orice obiect sau aliment pe care se aşază poate fi contaminat cu Salmonella, Escherichia coli (E. coli) sau cu alţi microbi care dau toxiinfecţii alimentare, unele dintre ele severe.
Tags: boli capuse intepaturile de insecte muste tantari