Ajungi sa te plictisesti cand totul devine previzibil…
“M-am plictisit…” urmeaza un oftat, sprancene incruntate, privire stearsa, un acut sentiment de nemultumire.
Vrei sa fii oriunde, numai nu acolo unde esti; vrei sa faci orice, numai nu ceea ce faci; vrei sa fii cu oricine, numai nu cu cel ce ti-e alaturi. Ajungi sa te plictisesti cand totul devine previzibil: acelas drum, aceeasi culoare, aceleasi chipuri, sarcini, obligatii, nu mai reactionezi emotional, esti epuizata, senzatie de gol interior, pari defensiv, nu te mai bucuri de viata si te limitezi la rutina gesturilor existentiale.
Acum ai ocazia sa explorezi aceasta stare si sa o faci favorabila, adica ti-o faci prietena, inveti de la ea, in caz contrar, o lasi sa iti cuprinda viata in totalitate.
Care este prima reactie a unui copil cand strica ceva? Spune ca nu a facut el, da vina pe altcineva- este un mecanism de aparare prezent si la maturitate. Cel mai simplu, este sa dai vina pe circumstante si pe cei de langa tine:
Te plictisesti la serviciu? Cu siguranta ai citit statistici care spuneau ca majoritatea angajatilor sunt in aceeasi ipostaza, deci, vinovat este seful care nu iti da sarcini interesante sau colegii care sunt niste egoisti si nu le pasa de nimic..
Te plictisesti in cuplu? Vinovat e el/ea – face aceleasi lucruri, are aceleasi obiceiuri, nu te surprinde cu nimic, nu aduce sclipire in viata ta! N-ati mai iesit de un secol, e atat de previzibil/a incat stii ce o sa-ti spuna din momentul in care va treziti si pana cand va spuneti noapte buna…
Ce faci daca ajungi sa te plictisesti singur/a? In cazul acesta e mai dificil sa arunci responsabilitatea starii tale pe altcineva!
Sfatul specialistului:
Iti propun sa te opresti pentru cateva minute si sa te bucuri de timpul in care nu faci nimic, ia-ti cateva clipe de reculegere, extrage-te din rolurile pe care le joci in fiecare zi: parinte, copil, sot, sotie, prieten/a, vecin/a, angajat/a, sef/a, cumparator sau spectator…sunt roluri pe care le faci in fiecare zi si ai ajuns sa le cunosti foarte bine, le faci de multe ori automat, fara a-ti mai pune intrebari, sunt obisnuintele tale, care, pe langa activitatea propriu-zisa au si o forta destructiva. Vanatorul impusca animalul vanat pentru ca ii cunoaste obiceiurile – si noi, astfel, devenim rigizi, ne racim si murim de pe urma obisnuintelor noastre…
Este cararea dintr-o padure, batuta de pasii nostri, un loc inconjurat de vegetatie dar pe care nu mai creste nimic. Jucand rolurile iti poti pierde sentimentul sinelui autentic, sclipirea si umanitatea. Te simti despartit de tine, ai impresia ca traiesti viata altcuiva.
Regaseste-te intreg pentru a redescoperi umanitatea si atunci vei simti forta creatoare. Fii pasarea Phoenix, reinnoieste-ti lustrul.
Lucrurile vii din viata noastra sunt abaterile de la obisnuinte.
Ce iti amintitesti cu placere: obiceiurile sau surprizele si lucrurile noi care ti s-au intamplat?
Acum gandeste-te ce vrei sa schimbi. S-ar putea sa vrei sa faci schimbari radicale – sa renunti la serviciu, sa divortezi sau sa zbori pe luna. Toate acestea te vor ajuta sa scapi doar temporar de plictiseala, pentru ca orice ai face vei ramane cu tine, de aici trebuie sa porneasca schimbarea.
Invata sa traiesti cu tine. In societatea noastra singuratatea este considerata a fi izvorul depresiilor si nefericirii. Eroare absoluta, pentru ca solitudinea este o stare naturala in viata: suntem singuri 9 luni inainte de a ne naste si singuri in momentele decisive. Singuratatea este un tatament pentru celulele noastre cerebrale: avem ocazia de a ne reintalni in partea profunda a sinelui. In epoca vitezei avem nevoie de momente de liniste si meditatie. Animalele si copiii se izoleaza cand se simt vulnerabili pentru a se reintoarce plini de energie. Invata sa te asculti pentru a fi in echilibru, redescopera intuitia care iti va spune incotro sa te indrepti. Odata primita singuratatea ca o stare naturala in viata ta, esti gata sa mergi mai departe si sa faci schimbari.
Iesi din tipare si din obisnuinta. Creierul functioneaza cel mai bine in situatiile noi la care suntem expusi. Cand nu avem un tipar format al unui comportament pentru a-l prelua automat, devenim creativi, iar aceasta este cea mai mare recompensa. Puterea personala te ajuta sa renunti la tiparele emotionale si iti da libertatea sa te bucuri.
Calatoreste si cunoaste oameni noi – sunt situatii care deblocheaza structurile mentale.
Fii curios – vei deveni interesat si deschis la orice, niciodata nu te plictisesti cand viata te uimeste si incepi sa-ti pui intrebari. Curiozitatea te mentine tanar si iti deschide dorinta de aventura.
Schimba-ti modul de actiune, nu lucra intr-unul si acelasi fel, altfel vei ajunge sa te plictisesti tu, dar sa ii si plictisesti pe ceilalti. Intreba-te cum ti-ai putea schimba munca, incurajeaza-te sa dezvolti idei noi si sa le aplici. Tine un carnet la indemana pentru a nota ideile care iti vin in timp ce astepti autobuzul, te pimbi sau faci cumparaturi. Este important sa acorzi credit acestor idei si sa le dezvolti, sa treci peste cinismul lui “ cine te crezi?! ”. Increderea in creativitate se exerseaza: trezeste-te cu 10 minute mai devreme, fa o scurta plimbare, schimba traseul, citeste ceea ce te inspira, pune flori pe birou, schimba idei cu colegii.
Cauta magia in fiecare lucru. Invata de la copii sa te bucuri de fiecare clipa, de fiecare gest, oricat de banal al fi.
Gaseste-ti talentul – este ca o substanta care porneste din noi pentru a deveni concreta si a se materializa revitalizandu-ne si punandu-ne in armonie cu noi si cu ceilalti. Este activitatea care o faci cu cea mai mare bucurie fara sa te simti oboist sau epuizat.
Surprinde-ti apropiatii, ofera-le bucuria de a te avea alaturi, redescoperind impreuna comunicarea.
Fa ceea ce ti-ai dorit mereu si nu ai avut curajul. Ce ai de pierdut?