Hipopotam

Student pe net va impartaseste cateva curiozitati despre animale pe care unii dintre voi nu le stiu inca.

 

Crocodilul înghite pietre

Are limba imobilă, prinsă de partea superioară a gurii. Nu-i de mirare că nu savurează hrana şi înghite tot ce prinde de la peşti, broaşte sau păsări până la animale mari. Uneori în stomacul lui ajung până şi pietre. Se spune că acestea l-ar ajuta să se afunde mai repede în adâncurile apelor. Pietrele rămân permanent în stomacul crocodilului şi erodează din cauza hranei şi a apei.
Delfin
Inima girafei, record de putere

Datorită gâtului ei, care poate măsura şi cinci metri, sistemul circulator al girafei a ajuns la o mare complexitate. Acesta trebuie să asigure irigarea creierului aflat la înălţime. Din acest motiv, inima girafei pompează sângele cu o putere de două ori mai mare decât cea a unei vaci.

Delfinul doarme puţin

Doarme numai două-trei minute în timpul zilei şi şapte-opt în timpul nopţii. Somnul nu cuprinde decât o jumătate a creierului, cealaltă rămânând trează pentru a se menţine la suprafaţa apei şi pentru a putea respira de două-trei ori pe minut. Pentru delfini respiraţia este un act conştient, motiv pentru care nu pot dormi ca toate celelalte vieţuitoare.

Şarpele miroase cu limba

Şarpele îşi simte prada cu ajutorul limbii cu care adulmecă aerul. Semnalele preluate de limbă sunt transmise unui organ sensibil, numit organul Jacobson, plasat în cerul gurii, iar apoi ajung la creier. Acolo sunt decodificate şi, astfel, află dacă este vorba despre o pradă, un inamic sau un potenţial partener.

Hipopotamul stă 30 de minute sub apă

Îi place atât de mult apa, încât poate sta scufundat până la 30 de minute. Îşi ţine închise nările şi urechile şi poate vedea printr-o membrană transparentă care căptuşeşte ochii. Atunci când trebuie să nască, femelele hipopotam îşi aduc puii pe lume numai în apă şi abia la trei săptămâni îi scot pe uscat, pentru a-i hrăni cu iarbă.

Pisica înotătoare

În Turcia, pe malurile lacului Van, trăiesc pisici înotătoare care se hrănesc cu peşti şi moluşe, ferindu-se de razele soarelui. Pentru a se scălda în voie le este de folos şi stratul inferior de blană cu textură de caşmir, care este şi impermeabil. De aceea, după ce ies din apă nu mai au nevoie să-şi rearajeze blana, pentru că nici nu se udă prea mult.

Cămila transpiră foarte puţin

Când soarele Africii este foarte puternic, temperatura corpului cămilei cu două cocoaşe creşte cu şase grade, ajungând la 40,5 grade Celsius mai înainte de a începe să transpire şi nu se deshidratează. Astfel, poate merge prin deşert chiar şi o săptămână întreagă fără să bea apă sau să mănânce. Apoi, bea aproape zece găleţi mari cu apă în zece minute cât să recupereze pierderile.

Tags:
0 Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Un portal studentesc actualizat! Impartaseste cu studentii tai pe net o multime de poze, filme, informatii, cursuri si experiente inedite. Distreaza-te pe net cu toti colegii de campus sau camin. Creaza un cont si conecteaza-te in noua retea sociala. Gandit pentru studentii din Romania acest website va ofera resurse deosebite in materie de continut precum si optiuni variate in materie de socializare. Incepeti chiar acum, faceti un cont gratuit.

Politica de confidentialitate | Termeni si conditii | Student pe net © 2023 - Toate drepturile rezervate.
sau

Conectați-vă cu datele de autentificare

sau    

Ați uitat datele dvs.?

sau

Creează cont