Este indeobste cunoscut faptul ca problemele fundamentale privind existenta lumii si sensul ei cu cat sunt mai cercetate, cu atat mai mult provoaca spiritul si indeamna la o cautare adanca a adevarului.
In timp ce Biserica propovaduieste Adevarul revelat de Dumnezeu, stiinta cauta cu mijloace proprii ratiunii omenesti sa dea raspuns si solutii intrebarilor lumii.
Astazi, cu greu omul contemporan se mai poate smulge din determinismul legilor si principiilor ce se impun pe masura ce evolueaza cunoasterea. Crestinismul cu adevarat elibereaza omul de sub robia legilor lumii de aici: cu credinta intr-un Dumnezeu vesnic, transcendent lumii create din nimic, dupa chipul lui Hristos care a transfigurat in El omul si cosmosul.
Dupa invatatura Bisericii, toate insusirile spiritului omenesc, ce se pot manifesta in domeniul stiintific, toate facultatile umane creatoare de cultura sunt inspirate si calauzite de puterea proniatoare a lui Dumnezeu. De aceea omul trebuie sa fie un nou Adam, dupa chipul Mantuitorului, avand menirea de a fi colaboratorul si continuatorul creatiei, sublimand natura ce i-a fost incredintata. Masura in care omul intelege sa colaboreze la creatie da sens si finalitate operei sale.
Alte postari citite chiar acum:
Se poate afirma pe buna dreptate ca religiozitatea a constituit prima motivatie a cunoasterii si primul izvor al culturii umane. Cultura se infatiseaza ca un fenomen unitar si organic in care stiintele, gandirea, lucrarile se contopesc, fara a sterge trasaturile diferitelor stiluri: „Cultura bizantina ca fenomen istoric – spunea Nichifor Crainic – infatiseaza unitatea distincta a stilului
ortodox, afirmat in toate ramurile de creatie ale spiritului rasaritean, de la cupola bisericilor pana la miniaturile manuscriselor si pana la genul istoriografic”.
Biserica a cultivat de-a lungul timpului si a dat amploare diferitelor arte, arhitecturii, muzicii, picturii… Ca nici o alta forma de cultura crestina, pictura bizantina este simbolul plastic, de proportii al intregii revelatii date lumii prin Isus Hristos. Pictura bizantina zugraveste, mai presus de documentul istoric, dogma Bisericii Ortodoxe. Se intelege din pictura bizantina ca Biserica noastra este un asezamant cosmic, spiritual, de pietate si cultura. Pe zidurile altarelor noastre sunt uneori zugraviti Homer, Pitagora, Socrate, Plutarh, Platon, Aristotel, Filon, Sofocle. Prezenta acestor intelepti ai lumii vechi in pictura sacra a Bisericii noastre nu este o dovada de ignoranta, ci arata limpede ca lumea pagana participa la nadejdea in venirea Mantuitorului.
In cultura pagana, indeosebi in literatura si filosofie, gasim multe idei morale care se aproprie sensibil de invatatura crestina. Prima incercare savanta de asimilare a culturii pagane in crestinism o face Clement Alexandrinul care declara ca filosofia greaca joaca pentru antichitate rolul Vechiului Testament, de „calauza catre Hristos”. Fericitul Augustin a deslusit in filosofia lui Platon ideea de Treime. De asemenea, Eusebiu de Cezareea descoprea la Platon elemente ale doctrinei crestine. Justin Martirul si Filosoful considera ca Logosul – Fiul lui Dumnezeu – S-a revelat in mod partial si filosofilor pagani, ca o lumina asezata in ratiunea filosofica.
In Rasarit, Ortodoxia s-a dezvoltat intr-o neintrerupta continuitate a cugetarii. Pentru Ortodoxie – cum spun Sfintii Parinti – „ratiunea omului e tronul lui Dumnezeu in suflet !„. Ortodoxia este suprema intelepciune a vietii de comuniune si nu are nevoie de justificari rationale, caci se justifica prin singurul Adevar, acela al intruparii jertfei si al rascumpararii savarsite in Iisus Hristos.
Momentul de dupa moarte este explicat, ca trecerea in rai sau iad, aceasta fiind un concept relatat in Biblie , concept ce nu se poate dovedi sau infirma , acesta fiind inca un exemplu de rationament speculativ.
Un alt concept eronat este acela ce sustine ca fara existenta unei divinitati (ex.Dumnezeu) morala nu ar exista, iar omul s-ar comporta asemenea necuvantatoarelor (animalelor).Crestinismul neaga , capacitatea omului de a fi moral daca Dumnezeu nu ar exista , chiar daca in Biblie este precizat ca omul a fost creat cu propria judecata , si capacitate de decizie !
Crestinii sustin inexistenta sufletului in cazul animalelor.Asemenea teoriei crestine omul are suflet , acest fapt fiind dovedit prin capacitatea de a iubi,dar ceea ce nu a fost luat in considerare este faptul ca omul spre deosebire de animal, are un coeficient de inteligenta mult superior, fiind capabil sa rationeze,iubeasca,sa decida.
Animalul nu are posibilitatea sa iubeasca , cauza fiind nivelul scazut de inteligenta , nu absenta sufletului.Recent a fost dovedit ca animalele cu un IQ relativ superior (cimpanzeul,delfinii), au o sensibilitate mult mai mare, spre deosebire de cele cu un IQ normal.
Alte exemple date de credinciosi sunt cazurile medicale ,respectiv situatia in care un om sufera de o boala fatala si in cele din urma aceasta dispare, aceste intamplari sunt numite minuni, datorita interventiei divine.
Dar aceste manifestari nu dovedesc decat ca stiinta ,respectiv medicina este inca intr-un stadiu primar.Spre exemplu , in antichitate , varicela decima orase, chiar tari.
Majoritatea argumentelor aduse in sprijinul existentei unei divinitati sunt speculative, sustinand ca orice fenomen ce nu se poate explica este „opera” unei divinitati.(ex. big-bangului;momentul de dupa deces;minuni ;etc.).
In concluzie, in momentul actual, nu se poate dovedi sau infirma existenta unei fiinte supreme , divine , creatoare a lumii.
Lumina naturala a ratiunii se pune in slujba Revelatiei supranaturale si asaza din nou in armonie religia si stiinta, invrajbite pana mai ieri de ignoranta si rea credinta.
Ortodoxia noastra face eforturi pentru a diminua ideea de conflict intre religie si stiinta. Istoria nu cunoaste prigoana ortodoxa impotriva stiintei. Convinsa ca adevarul revelat ramane de-a pururi neschimbat, Biserica Ortodoxa stie ca cercetarea stiintifica, in continua redimensionare, va ajunge la noi si noi descoperiri naturale, ce nu vor fi potrivnice nicicand Revelatiei supranaturale, de vreme ce acelasi Duh dumnezeiesc lucreaza in lumea toata, duhul luminarii si al cunostintei.
