Bolile de inima sunt principala cauza de deces la nivel mondial, acestea curmand viata unui numai mai mare de persoane decat toate tipurile de cancer la un loc. Potrivit medicilor specialisti, numarul mare de decese cauzate de bolile cardiovasculare se afla in directa legatura cu necunoasterea simptomelor specifice acestor afectiuni.
Simptomele bolilor cardiovasculare sunt dificil de identificat deoarece nu sunt intotdeauna evidente si intense si variaza de la o persoana la alta in functie de sex. Din aceasta cauza medicii precizeaza ca nu trebuie ignorat niciun semn, chiar daca se manifesta pe o scurta perioada de timp sau poate fi atribuit unei alte afectiuni.
Cunoasterea simptomelor specifice bolilor de inima este obligatorie in cazul persoanelor care au trecut de varsta de 50 ani sau sunt celor expuse factorilor de risc cardiovasculari: hipercolesterolemia, hipertensiunea arteriala, obezitatea, fumatul, diabetul zaharat sau existenta unui istoric familial.
Lactate: laptele integral sub orice forma, brinzeturi grase si fermentate, smintina, frisca, untul.
Alte postari citite chiar acum:
Carne si peste: carnea grasa de orice fel (vita, porc, rata, gisca si altele), pestele gras, mezeluri, afumaturi, conserve, moluste si toate organele (creier, ficat, rinichi, maduva, fudulii).
Oua: galbenusul sau preparatele pe baza acestuia sub forma de creme, maioneze.
Grasimi: untura, seul, untul.
Legume: fasolea uscata, telina, varza de Bruxelles, ridichile, lintea, mazarea uscata.
Fructe: alune, migdale, arahide, nuci, smochine, curmale, pepene galben, caise.
Bauturi: toate bauturile alcoolice, cafeau naturala, cacao etc.
La masa cardiacului se va servi carnea slaba de vaca, vitel, pasare, usor digestibila, preparata prin fierberea in apa, in vapori de apa, sau sub forma de friptura. Fierberea prin inabusire in vapori de apa este indicata deoarece se obtine o carne foarte usor de digerat.La fierberea pestelui vom folosi un mic artificiu adaugand in apa de fierbere putin otet care, prin coagularea proteinelor de la suprafata, impiedica faramitarea pestelui.Pentru realizarea fripturii la gratar se vor respecta urmatoarele reguli: grosimea bucatii de carne sa nu fie mai mare sau mai mica de 2,5-3 cm, gratarul sa fie bine incins, sarea sa se adauge la sfarsit, numai dupa ce carnea s-a fript, intoarcerea sa se faca o singura data numai dupa ce s-a fript pe o parte.Friptura la cuptor nu necesita precautii deosebite, este nevoie de temperatura constanta pentru carnea alba si cuptor bine incins de la inceput pentru carnea rosie, ulterior temperatura fiind medie.
Alimentele permise sunt următoarele :
– dintre carnate : carnea slabă de vacă, viţel, pasăre, vanat slab, sub formă de rasol, friptură la hi Mar sau friptură înăbuşită. Mezelurile permise sunt : şunca slabă, parizerul şi crenvurştii ;
– peştele slab de apă dulce :linul, ştiuca, şahul ;
– lactatele : laptele degresat, iaurtul şi laptele bătut, preparate din laptele smantanit, branza dietetică de vacă ;
– albuşul de ou poate fi consumat liber. Gălbenuşul de ou este permis de 2-3 ori pe săptămană (rate unul la prepararea alimentelor) ;
– grăsimile în cantitate limitată şi cu o proporţie de grăsimi vegetale / grăsimi animale de 3/1. Grăsimile vegetale utilizate în dietă sunt uleiul de floarea soarelui, uleiul de porumb, de soia şi margarina ;
– dintre produsele de panificaţie este permisă palnea integrală ;
– făinoasele sunt restranse la cantitatea stabilită pentru glucide, avand în vedere că au o putere calorică mai mare. Sunt preferate orezul, grisul, fulgii de ovăz. Făina se poate folosi la prepararea sosurilor. Grăsimile adăugate la prepararea lor trebuie incluse în raţia de grăsimi ;
– dintre legume, cartofii, avand putere calorică nare, vor fi utilizaţi în cantitate limitată, 150-200 g pe zi, fierţi sau copţi. Restul legumelor se pot consuma fără restricţie, dar evitandu-se un adaus mare de grăsimi;
