Cum sa fii un bun programator? De ce calitati ai nevoie pentru a fi un informatician de succes?

Pentru a fi un bun programator trebuie să fie prezente următorele şapte calităţi într-o formă activă, dinamică: tehnică, experienţă, capacitate de  abstractizare, logică, inteligenţă, creativitate şi talent.

1.       Tehnica – este desigur o calitate ce poate fi, şi este, dobîndită doar prin aplicarea asiduă (conform proverbului: “exerciţiul îl face pe maestru”) în activitatea concretă de programare a tehnicilor de programare învăţate şi asimilate de către programator în timpul formării sale profesionale. Nu este exclusă aici posibilitatea obţinerii tehnicii de programare înafara unui cadru specializat (într-o  facultate de profil ), ci  chiar există posibilitatea obţinerii ei prin studiu individual şi formaţie proprie (autodidact ).
2.       Experienţa – este perechea geamănă a calităţii de mai înainte, fără însă a se exclude una pe cealaltă. Nu vom mai repeta cum şi în ce condiţii poate fi ea obţinută ci vom deduce următoarea consecinţa imediată : nici un programator începător nu poate fi numit bun programator întrucît el nu a avut cînd (adică timpul necesar ) să  dobîndească  ambele calităţi. Este binecunoscut faptul că o rubrică importantă ce se cere completată la angajare sau la schimbarea locului de muncă este experienţa de programare în ani.  Se consideră în general că experienţa apare abia după minimum doi ani de programare. Acest fapt nu trebuie privit ca o descurajare pentru cei mai tineri programatori ci mai degrabă ca pe un motiv de ambiţionare şi ca o invitaţie la rapidă autoperfecţionare.
3.       Abstractizarea – este o trăsătură a intelectului uman şi constituie un dat al oricărui om normal, dar  din păcate(!) este o însuşire prea puţin dezvoltată şi prea puţin folosită de oamenii obişnuiţi. Ea constă din capacitatea de a extrage din context, de a vedea dincolo de suprafaţa imediată şi de a putea sesiza structura – scheletul ce susţine întreaga reţea de detalii ale unei probleme generale. Pentru a fi un bun programator acestă calitate trebuie să fie net amplificată faţă de “normal” întrucît stă la baza oricărui proces de analiză şi modelare a problemelor, cît şi la baza procesului de proiectare a soluţiilor generale. Absenţa sau mai exact atrofierea acestei capacităţi se constată practic la studenţi prin incapacitatea de a înţelege sau de a asimila explicaţii, demonstraţii sau modele abstracte ( simplu spus, o acută şi permanentă “lipsă de chef” atunci cînd sînt atinse anumite subiecte ce nu mai au contact direct cu realitatea concretă, imediată – adică subiecte abstracte ). Metoda pentru a recăpăta sau a amplifica această capacitate este de a face cît mai des uz de ea, adică de a o exersa mereu (conform zicalei “funcţia creează organul”)  într-un domeniu particular, susţinut de o motivaţie personală puternică. Altfel spus, capacitatea noastră de abstractizare se va amplifica dacă vom încerca găsirea de soluţii la problemele dintr-unul din domeniile noastre preferate, pentru că rezolvarea acestora va fi automotivată, făcută “cu chef” şi va prezenta o doză sporită de atractivitate.
4.       Logica – este o altă calitate intrinsecă a oricărui intelect sănătos. Ea este absolut necesară atît pentru a putea folosi mecanismele mentale de deducţie şi inducţie logică, cît şi pentru a putea înţelege uşor, dar în acelaşi timp corect, cursul – firul roşu al unei demonstraţii sau al unui raţionament întins pe mai multe pagini. Asemenea tuturor calităţilor intrinseci existente în stare potenţială, antrenarea şi amplificarea acesteia se face prin exerciţiu repetat, prin folosirea ei în mod curent.Din păcate, doar prin rezolvarea de integrame nu se ajunge la amplificarea logicii…
5.       Inteligenţa – este una din cele mai de preţ calităţi intrinseci ale intelectului uman. În cîteva cuvinte, fără a avea pretenţia de a da prin acestea o definiţie, prin inteligenţă înţelegem capacitatea de a face (de a stabili) conexiuni sau legături noi şi folositoare (din latinescul inter-legere) între idei, cunoştinţe sau informaţii “aparent fără legătură”. Faţă de logică, pe care o considerăm ca fiind o calitate bazală, inteligenţa este o calitate ce se “întinde pe verticala” intelectului şi are în plus trăsătura de a fi mult mai dinamică şi mai mobilă (chiar fulgerător de rapidă) în acţiune. Pentru cultivarea, amplificarea şi cizelarea acestei calităţi este nevoie de “punerea ei la lucru” cît mai des şi pe durate tot mai mari de timp. Insatisfacţia obţinerii unor rezultate rapide sau chiar imediate este un obstacol ce poate fi depăşit relativ uşor prin antrenarea inteligenţei pe un “teren” cunoscut şi accesibil, adică în domeniul preferat de interes. În acest fel există siguranţa de a fi susţinut de atracţia sporită pentru acel domeniu particular ceea ce va conduce prin efort perseverent (dar susţinut de această dată cu pasiune !) la apariţia rezultatelor aşteptate şi, implicit, a satisfacţiei.
6.       Creativitatea – este o calitate intrinsecă nu numai intelectului uman ci însăşi vieţii în general. Ea constă, în ultimă instanţă, în capacitatea de a face (de a produce) ceva cu adevărat nou şi original. De aceea am putea afirma că toate organismele vii, prin capacitatea lor de a se opune entropiei, creează  mereu ordine din dezordine aducînd în acest fel ceva nou, neaşteptat. Ceea ce se aşteaptă însă de la un bun programator nu este doar acest tip de creativitate (gen: adaptare inconştientă şi instinctivă) ci o creativitate conştientă, responsabilă, reflectată în adaptarea soluţiilor existente sau chiar inventarea altora noi. În acest sens trebuie să menţionăm că există o legătură strînsă, dovedită şi verificată în practică (chiar dacă pare oarecum inexplicabil la  prima vedere), între creativitate – inteligenţă fluidă – curiozitate – sublimarea impulsurilor erotice – umor şi poftă de viaţă. Cultivarea şi amplificarea controlată a oricărora dintre aceste patru trăsături va conduce în mod automat la amplificarea şi dinamizarea creativităţii intelectuale.
7.       Talentul – este singura calitate ce nu poate fi cultivată şi amplificată. În accepţiunea sa obişnuită, prin talent se înţelege o sumă de înzestrări native sau o predispoziţie personală pentru un anumit domeniu. Existenţa talentului este percepută de cel în cauză ca  uşurinţă – abilitate – dexteritate de a învăţa, asimila şi aplica toate cunoştinţele domeniului respectiv, abilitate ce este simţită de cel „talentat” ca un fel de “ceva în plus” în comparaţie cu capacităţile celor din jur. Din păcate, în accepţiunea comună se crede că talentul este calitatea suficientă care permite oricui atingerea cu siguranţă a calificativului bun programator, concepţie este infirmată de orice programator cu experienţă. Asta nu înseamnă că lipsa talentului în programare este permisă pentru atingerea acestui nivel, însă efortul, tenacitatea şi răbdarea existente în “cantităţi” mult sporite într-o asemenea situaţie de ne-înzestrare cu talent vor permite o apropiere sigură de acest calificativ. Din păcate, lipsa talentului va apărea la început sub forma unei insatisfacţii interioare şi ca o impresie acută că lipsesc rezultatele. Reamintim că însăşi cuvîntul facultate are la origine sensul de capacitate, potenţialitate, înzestrare. Deci, normal ar fi ca alegerea unui student pentru frecventarea cursurilor unei Facultăţi să fi fost făcută ţinînd cont de aptitudinile şi abilităţile celui în cauză, descoperite în prelabil,  adică să se dovedească talentat pentru domeniul ales. Acest lucru este cu atît mai important în cazul optării pentru învăţarea programării, cunoscută fiind ca o specializare complexă şi solicitantă.

Dintre toate cele şapte calităţi necesare programării de înaltă calitate, numai una – talentul – nu este inerentă unui intelect sănătos. De altfel, prezenţa talentului nu este absolut necesară pentru a deveni programator, dar în timp ce absenţa lui îngreunează apropierea de calificativul bun programator, prezenţa lui şi amplificarea celorlalte calităţi este o garanţie a succesului, ce va fi cu siguranţă obţinut, însă nu fără efort, răbdare şi perse­verenţă !
Toate celelalte şase calităţi excluzînd talentul, prezente fiind într-o formă potenţială, trebuiesc doar cultivate şi amplificate. Am prezentat mai sus în detaliu modul de amplificare a fiecăreia.
“Cheia secretă“ ce conduce cu siguranţă la declanşarea procesului de dinamizare şi amplificare a fiecăreia din cele şase calităţi inerente este de a avea mereu o motivaţie puternică (de a învăţa “cu chef” sau “cu tragere de inimă” !). Acest fapt este posibil dacă se ţine cont de necesitatea adaptării efortului la domeniul preferat al celui în cauză. La modul concret, este necesar ca toate aplicaţiile, problemele, exerciţiile, întrebările, curiozităţile, inovaţiile, descoperirile, “săpăturile”, etc., să fie făcute sau să fie  alese, la început, din domeniul preferat (hobby-ul), chiar dacă acesta nu are la prima vedere legătură cu programarea. Scopul ce se atinge cu siguranţă în acest mod în această primă fază este acela de a pune “la lucru” inteligenţa, creativitatea, logica, etc., ceea ce va conduce cu siguranţă la trezirea şi amplificarea rapidă a acestor calităţi. Acest fapt va permite apoi trecerea la o a doua fază în care, pe baza acumulărilor calitative obţinute, se poate trece la programarea propriu-zise “înarmat cu forţe proaspete”.

0 Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Un portal studentesc actualizat! Impartaseste cu studentii tai pe net o multime de poze, filme, informatii, cursuri si experiente inedite. Distreaza-te pe net cu toti colegii de campus sau camin. Creaza un cont si conecteaza-te in noua retea sociala. Gandit pentru studentii din Romania acest website va ofera resurse deosebite in materie de continut precum si optiuni variate in materie de socializare. Incepeti chiar acum, faceti un cont gratuit.

Politica de confidentialitate | Termeni si conditii | Student pe net © 2023 - Toate drepturile rezervate.
sau

Conectați-vă cu datele de autentificare

sau    

Ați uitat datele dvs.?

sau

Creează cont