Cuvantul „spaga” la romani

Cercetatorii care au ca obiect de studiu limba romana  contemporana, ca .i al.i lingvi.ti apropia.i de acest domeniu, au semnalat cu promptitudine, in articole .i studii de specialitate, uneori .i in interven.ii publice, nout..ile din lexicul romanesc de ast.zi datorate transform.rilor din societatea postdecembrist.. Au fost remarcate noutatea real. a unor imprumuturi specifice economiei de pia.. din domeniul informaticii, telecomunica.iilor, politicii, presei etc. precum management, a procesa, e-mail, lobby, a mediatiza1 etc., dar .i noutatea aparent. a unor termeni cu implica.ii sociale cum sunt accize, dividend, jandarm, prefect etc., care, de fapt, au fost readu.i in uz din fondul pasiv, unde intraser. in urma unei alte r.sturn.ri politico-sociale, dar in sens invers, petrecut. dup. al doilea r.zboi mondial2.
Pe lang. asemenea elemente, lingvi.tii au eviden.iat numeroase aspecte privind dinamica sensurilor in romana actual., care a avut drept rezultat imbog..irea lexico-semantic. a limbii na.ionale3.
A fost remarcat. schimbarea radical. a conota.iei unor termeni ca bol.evic, comunism, marxism4, care au suferit o adev.rat. degradare semantic., in timp ce anticomunism, capitalism, concuren.., proprietate particular. etc. au avut parte de reabilit.ri conotative5 sau de adev.rate innobil.ri semantice6.
Unele neologisme, existente in limb. pan. in 1989 .i apa.inand unor limbaje specializate, in special stilului tehnico-.tiin.ific, precum a emana, a dezamorsa, a asana, a gira etc. au c.p.tat sensuri noi, necunoscute inainte7.
In analizele lor, speciali.tii s-au bazat cu preponderen.. pe materialul lingvistic oferit de pres., mai cu seam. de presa scris.8, noutatea cuvintelor .i sensurilor fiind eviden.iat. prin raportare la dic.ionarele existente: DLR, DEX, DN, DCR9 etc.
Comentand schimb.rile semantice din limba roman. de azi din perspectiva noului .i vechiului, Valeria Gu.u Romalo10, Mioara Avram11 .i al.i cercet.tori au remarcat, intre altele, prezen.a in discursul public scris sau vorbit a elementelor din limbajul familiar .i argotic. Urm.rind cu orice pre. persuasiunea, o receptare cat mai favorabil. din partea cititorilor/ ascult.torilor/ telespectatorilor, ziari.tii intrebuin.eaz. in textele lor .elemente stilistic discordante, dep..ind chiar .i limitele <colorate> ale exprim.rii ingrijiteh12.
Dac. pan. la un punct, prezen.a elementelor lexicale .i frazeologice specifice variantelor stilistice orale este justificat. de inten.ia persuasiv. a articolelor respective, prin abuzul de asemenea elemente, ziari.tii in cauz. demonstreaz., in cel mai fericit caz, absen.a .sentimentului distinc.iilor stilistice care cer adecvarea exprim.rii la condi.iile de comunicareh13. De cele mai multe ori, ins., este vorba de lipsa de cultur., in general, .i de lipsa de cultur. lingvistic., in special, ceea ce a condus la exacerbarea vulgarit..ii .i in consecin.. la ..ig.nireah limbii romane14 intr-o bun. parte a presei.
In cele ce urmeaz. ne vom limita la cateva considera.ii in leg.tur. cu prezen.a foarte frecvent. a unui termen familiar in limbajul ziarului .Adev.rulh, unul din cele mai citate cotidiene din Romania de azi. Este vorba de cuvantul .pag. urm.rit de noi in toate cele 27 de numere din luna iulie 2002 ale ziarului in discu.ie.
Cu sensul curent de .bac.i., mit., .per.h15, cuvantul .pag., pl. .p.gi .i derivatul s.u .p.gar s-au aflat inclu.i in 9 titluri .i/sau antetitluri .i subtitluri de articole, dup. cum urmeaz.:
1. Ca s. nu .abuzeze politich
Ministerul Muncii nu cere Procuraturii o anchet. in cazul .p.gilor
Ministrul Marian Sarbu declar. c. are deplin. incredere in .p.garii s.i,
A, nr. 3738, 1 iul. 2002, p.1
2. In vreme ce in scandalul .Mit. la AJOFM Bihorh capetele de acuzare se inmul.esc Ministrul Muncii spune ca directorii .p.gari sunt victimele unui accident,
A, nr. 3739, 2 iul. 2002, p. 1, 18
3. La Bra.ov, in loc de dosare penale
Poli.i.tii .p.gari . mustra.i cu prelegeri despre corectitudine,
A, nr. 3744, 8 iul. 2002, p. 11
4. Bacalaureatul la final:
Zeci de candida.i demasc. .paga dat. pentru .imbunareah examinatorilor,
A, nr. 3747, 11 iul. 2002, p. 1, 15
5. .paga de la AJOFM Bihor urc. spre oficialii de la Bucure.ti,
A, nr. 3752, 17 iul. 2002, p.13
6. In cazul .p.garilor din Ministerul Muncii premierul vorbe.te singur
Ministerul Muncii n-are de gand s. demareze nici o anchet.,
A, nr. 3753, 18 iul. 2002, p. 1
7. .p.garii de la Ministerul Muncii . pu.i oficial sub acuzare,
A, nr. 3758, 24 iul. 2002, p.1
8. Cazul ..pag.h . MMPS
R.Purde .i S. Mecu . interoga.i pentru prima oar. ca urm.ri.i penal,
A, nr. 3759, 25 iul. 2002, p. 14
9. La Ministerul Muncii
Purde .i Mecu se jur. c. n-au luat .pag., A, 3761, 27-28 iul. 2002, p. 1.
In cazul articolului Ministerul Solidarit..ii in corup.ie, A, nr. 3756, 22 iul. 2002, p.1, termenul nu apare in titlu, dar se afl. in text, al.turi de cuvantul .epe, pluralul de la .eap., un alt termen din limbajul familiar .i argotic intrat in limbajul presei.
Calculat. pe zile, frecven.a medie a lui .pag. .i/sau a derivatului s.u .p.gar in paginile ziarului, din perioada men.ionat., este de 1/3, adic. o dat. la trei zile (33,33%).
Pentru analiza frecven.ei din interiorul unui articol, din cele citate supra l-am ales pe primul, intitulat Ministerul Muncii nu cere Procuraturii o anchet. in cazul .p.gilor. Textul articolului cuprinde 431 de cuvinte in sens jurnalistic (.grup de litere aflat intre dou. spa.ii tipografice albe/blancurih)16. Dintre acestea, 6 sunt forme ale lui .pag. sau .p.gar. Dac. le ad.ug.m .i pe cele din titlu .i subtitlu, atunci num.rul este de 8, ceea ce inseamn. o frecven.. de 2,41%.
Nu am remarcat conota.ii semantice deosebite, in toate contextele fiind vorba despre .bac.i., mit., .per.h pentru .pag. .i de .beneficiar de bac.i., mit., .per.h pentru .p.gar. Iat. cateva exemple:
.Nici unul din cei suspenda.i duminic. (!) nu este acuzat c. ar fi luat vreun ban .pag.h;
…. asocierea .p.garilor cu numele celor doi func.ionari a avut un strat politic…h;
.Din lista .p.garilor…h;
.Marian Sarbu a explicat c. nu ia m.suri in scandalul .p.garilorh.
Credem c. aspectele semnalate supra, ca .i cifrele statistice sunt deosebit de elocvente pentru practica social. din Romania de azi. Poate c. ziarul .Adev.rulh, pe care il consider.m un ziar echilibrat, exagereaz. uneori in uzitarea termenilor familiari .i argotici, in general, .i a lui
.pag., in special, dar inten.ia periodicului respectiv de a atrage aten.ia opiniei publice asupra aspectelor negative din societatea romanesc. nu poate fi pus. la indoial.. Cand nu cad in vulgaritate . .i in cazul .Adev.ruluih nou. ni se pare c. nu cad . asemenea exager.ri le g.sim justificate pentru c. vizeaz. producerea unei reac.ii a societ..ii civile la adresa r.ului social materializat in lipsa de responsabilitate a func.ionarilor publici, corup.ie, mizerie moral..
De cand dateaz.?
Laz.r ..ineanu, 1896, nu inregistreaz. .pag. cu sensul .bac.i., mit., .per.h, ci omonimul .pag., cu sensul .spad., baionet.h .i varianta fonetic. spang., comparat cu rus. .paga17.
Nici Candrea-Adamescu, 1931, nu inregistreaz. .pag. cu sensul .bac.i., mit., .per.h.
In DLRLC, 1958, vol. IV, .pag. apare cu glosa: .s.f. (ie.it din uz). Bac.i., mit., .per.h .i cu exemplul din romanul lui Cezar Petrescu Intunecare, vol. II, 1928, p. 199: .Nu pune la dispozi.ie vagoane decat cu <.pag.> la personalul din sta.iih.
Pe lang. acest exemplu in contextul DLR, 1978, include un alt exemplu, din romanul Risipitorii (edi.ia a III-a, 1969) al lui Marin Preda: .O.elarii… nu sus.in c. .eful cu aprovizionarea ar lua <.pag.> direct de la cei de la cuptorul cincih. In cadrul aceluia.i articol se fac trimiteri .i la ALR 1, 453/552, 1, 454/450, Lexic regional 32. De asemenea, al.turi de al.i autori, este citat Iorgu Iordan cu lucrarea Stilistica limbii romane, pentru articolul dedicat cuvantului .pag. cu sensul lexical .bac.i., mit., ca.tig ilicith (mai ales despre func.ionari)18.
In lucrarea citat., Iorgu Iordan arat. c. .pag. a fost .foarte r.spandit o bucat. de vreme, dup. r.zboiul din 1916-1918h .i c. .in ultimii ani a fost inlocuit prin .per., care pare mai expresiv (din cauza scurtimii .i a sunetelor)h19.
In leg.tur. cu etimologia termenului in discu.ie, Iordan, 1975, 338, consider. pe .pag. identic cu .pa(n)g.: .sabie, suli..h .i d. urm.toarea explica.ie: .gandindu-m. la faptul c. controlul m.rfurilor venite din str.in.tate se f.cea cu ajutorul unui fel de suli.., pe care func.ionarul vamal o vara in balot, spre a vedea ce con.ine: de aici s-a ajuns, printr-o metonimie u.or explicabil., la denumirea cu acela.i cuvant a bac.i.ului pe care negustorii il ofereau vame.ilor, pentru ca ace.tia s. renun.e la control. In cursul lecturilor mele n-am dar peste .pag. (.i nici peste derivatul .pagagiu). In schimb, pe .per. (cu bogata-i familie: .per.ar, .per..rie, .per.uri) l-am intalnit adesea…h20.
In ceea ce ne prive.te, credem, impreun. cu autorii DLR c. .pag. trebuie pus in leg.tur. cu rus. .pag, scr. .pag .buzunarh21 mult mai apropiat de sensul cu care a circulat in trecut .i circul. .i azi termenul in cauz..
Intrat, a.adar, in limba roman. dup. primul r.zboi mondial, .pag. a cunoscut in perioada comunist. .i mai cu seam. in perioada postdecembrist. o intrebuin.are extraordinar..