Cum se completeaza fisa de admitere
Sunteti parintele unui copil care se pregateste sa intre la liceu, sau un
candidat emotionat la statutul de licean? Doriti din tot sufletul „sa prindeti” un
loc la un liceu bun, dar instructiunile pentru completarea fisei de admitere va
dau dureri de cap?
Daca îndepliniti conditiile de mai sus, cititi rândurile de mai jos.
1. Completarea optiunilor pe fisa de admitere se face în ordinea
preferintelor candidatilor.
2. Completeaza pe primele locuri optiunile pe care le doresti cel mai mult, chiar
daca nu esti sigur ca media îti permite sa intri la aceste optiuni. Nu vei fi
dezavantajat.
Continua cu optiuni care ti-ar placea, apoi optiuni la care nu te-ar deranja sa
fii repartizat.
Încheie cu optiunile cele mai putin dorite, dar pe care trebuie sa le enumeri pe
fisa, pentru siguranta. Este preferabil sa intri la un liceu care nu îti place
decât sa nu intri deloc !
Nu completa o opiune nedorita înaintea unei opiuni dorite ! Prima
opiune este si prima luata în considerare pentru fiecare elev.
3. &ine cont de mediile de admitere din anii precedeni pentru a-i calcula
sansele de intrare la fiecare dintre opiunile exprimate.
4. Completarea unui numar mare de opiuni pe fisa de admitere NU îi poate
dauna în nici un fel–oricum intri la prima opiune a ta la care mai sunt
locuri.
În schimb, un numar prea mic de opiuni îi poate diminua serios sansele
de a fi admis! Exista riscul de a nu avea o medie suficient de buna pentru nici
una din opiunile exprimate.
Nu exista nici un “numar magic” de opiuni care trebuie completate pe
fisa: important este ca acest numar sa fie suficient de mare ca sa permita
repartizarea si sa fie ordonate – de la cea mai dezirabila la cea mai puin
dezirabila.
5. Statistic, mediile de admitere sunt de la un an la altul puin mai mari, un
motiv în plus pentru a completa cât mai multe opiuni pe fisa! Este posibil
ca anul acesta media de intrare la una din opiuni sa fie mult mai mare decât
anii trecui, la fel cum este posibil sa fie mai mica. Mediile anilor trecui sunt
orientative.
6. Validarea fiselor este o operaiune simpla, dar obligatorie pentru toi
candidaii – eventualele greseli aparute în transcrierea mediilor din
cataloagele scolare pe fisa de opiuni, în completarea numelui
candidatului sau scrierea neciteaa a codurilor liceelor pot cauza
neplaceri. Computerul “nu stie” ca un elev a completat codul 115 dar de
fapt îl intereseaza specializarea cu numarul 151, sau ca media de
absolvire nu este 5,75 ci 7,55 !
Pentru a evita neplacerile cauzate de transcrierea gresita a datelor de pe
fisa, procedura necesita tiparirea fiselor asa cum au fost introduse ele în
baza de date. Fisa astfel tiparita, numita “fisa martor” se transmite la
scoala de proveniena. În cele câteva zile ramase între introducerea fisei
în computer si data limita, diriginii sunt cei care convoaca la scoala toi
elevii însoii de parini, care verifica opiune cu opiune corespondena fisei de martor cu fisa originala, semnând pentru conformitate.
Neconcordanele între fisa completata si fisa martor trebuie semnalate
imediat conducerii scolii, care revine la centrul de colectare a datelor
pentru a se face corecia.
7. Între momentul validarii fisei si repartizarea computerizata, fisele sunt
centralizate în bazele de date judeene si de aici în baza de date
naionala de la Ministerul Educaiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
8. Dupa verificari multiple si corectarea erorilor semnalate are loc
repartizarea computerizata.
9. Algoritmul de repartizare ordoneaza elevii descrescator dupa media de
admitere, repartizându-i pe rând, începând de la elevul cu cea mai buna
medie.
Pentru fiecare elev, se cauta prima opiune de pe lista unde mai sunt
locuri libere si elevul este repartizat la acea opiune.
Daca la un moment dat se gaseste un elev la care opiunile exprimate în
fisa nu îi permit sa intre la nici un liceu (pentru ca locurile au fost deja
ocupate de cei cu medie mai mare decât el), elevul respectiv ramâne
nerepartizat.
Pentru a înelege mai usor algoritmul, luam urmatoarele exemple:
1. Presupunem ca elevul are media 10. El este cel mai bun din jude, este
repartizat primul, deci la prima sa opiune. El este primul care ocupa
primul loc din jude.
2. Presupunem ca elevul are media 9 si la prima sa opiune s-au ocupat 14
locuri de catre 14 elevi cu medii mai mari decât media lui. El va fi al 15-lea
repartizat la prima sa opiune.
3. Presupunem ca elevul are media 8 si la prima sa opiune s-au ocupat
toate locurile de catre elevi cu medii mai mari decât a lui. Daca la a doua
sa opiune mai exista locuri libere, el va repartizat la a doua sa opiune.
Altfel, se verifica a treia opiune de pe fisa sa, si urmatoarele, în ordine,
pâna la gasirea primei sale opiuni la care mai sunt locuri libere.
De notat ca nu se poate întâmpla ca „locul tau” sa fie ocupat de catre
cineva cu medie mai mica decât a ta, pentru ca tu esti repartizat înaintea
lui !
4. Presupunând ca elevul A are media de admitere 8.93 si opiunea X pe
locul 2 în fisa de opiuni, iar elevul B are media de admitere 8.91 si
opiunea X pe locul 1 în fisa de opiuni, candidatul A are prioritate la
repartizarea pentru opiunea X (în cazul în care candidatul A nu a fost
repartizat la opiunea de pe primul loc), având media mai mare decât B.
Informatii complete despre examenul de admitere pot fi gasite vizitând
paginile web http://admitere.edu.ro si http://forum.edu.ro.
