– Munceşte (6 zile), dar şi odihneşte-te (a 7-a zi).
– Cinsteşte-ţi părinţii şi înaintaşii.
– Să nu doreşti avuţia altuia.
Alte postari citite chiar acum:
– Nu mărturisi strâmb împotriva aproapelui tău.
– Să nu furi.
– Nu fi desfrânat.
– Să nu ucizi.
– Respectă pământul, apa, aerul, soarele, plantele şi vieţuitoarele.
– Nu fi neglijent sau leneş; păstrează-ţi mintea şi trupul sănătoase şi disciplinate.
– Nu-i înrobi pe ceilalţi, inclusiv pe duşmanii tăi.
* Fii totdeauna atent la ce faci.
Cine umblă pe drum cu gândul acasă – îşi pierde căciula în târg.
* Măsoară de două ori înainte de a tăia odată.
* Vorba multă – sărăcia omului.
* Nu ameninţa şi nu promite. Doar anunţă şi execută. Ţine-te de cuvânt.
* Chiar şi maimuţele cad uneori din copac. Nu te speria dacă mai greşeşti.
* Flămândul n-alege mâncarea, fugarul n-alege cărarea.
* Nu te uita la cer printr-o ţeava de trestie.
* Priveşte pădurea, nu te opri la copaci.
* Viitorul învingător mai întâi învinge şi apoi dă lupta; învinsul mai întâi se apucă de luptă şi după aceea caută victoria.
* înainte de a critica aşchia din ochiul vecinului uită-te la bârna din ochii tăi.
* Leagă cămila şi n-o vei pierde.
* Cunoaşte-te pe tine şi pe adversar; vei câştiga orice bătălie.
* E tare cel care poate învinge pe alţii; dar cel care s-a învins pe el însuşi e cu adevărat puternic.
* După victorie, scutul trebuie strâns şi mai tare.
* Nu sta degeaba – căci degeaba stai.
* Când trebuie, nu sta pe gânduri şi acţionează. Mai bine o dată „na”, Decât tot „stai că ţi-oi da”.
* Cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge.
* Istoria tuturor războielor pierdute poate fi rezumată în două vorbe: prea târziu.
* Toate la vremea lor. Toată graba strică treaba.
Dacă de dimineaţă ai sădit un pom, nu te aştepta că-ţi dă umbră la prânz şi roade seara.
* Aurul pierdut mai poate fi găsit; timpul pierdut – niciodată.
* De şapte ori de-ai cădea, de şapte ori să te ridici.
* Dacă te grăbeşti – reuşeşti doar să faci o potecă bună.
* Omul înţelept îşi face vara sanie şi iarna car.
* E cald aici, dar în iad e şi mai cald.
* Fii conştient că orice clipă a vieţii tale este extrem de importantă şi nu se va mai repeta.
* Defectul tău este, de fapt, tocmai faptul că nu-ţi corectezi defectul.
* Scopul trebuie urmărit cu perseverenţă şi hotărâre – nu cu încăpăţânare şi fanatism.
* Dacă treci dincolo de ţel, înseamnă că nu l-ai atins.
* Lipsa de răbdare pentru amănunte strică cele mai perfecte acţiuni.
* Planificarea şi imaginarea viitorului sunt cea mai mare realizare a minţii omeneşti; animalele nu sunt în stare să facă aşa ceva.
* Trebuie să-ţi propui mai multe, nu mai puţine, căci nu orice faci reuşeşte; în toate există un randament şi o pierdere.
Unde e marfă, trebuie să fie şi ceva pagubă.
* Lucrurile gratuite sunt cele mai valoroase – şi ele îşi merită toţi banii.
* Păstrează-ţi cumpătul: De te latră un câine, astupă-i gura cu pâine, N-arunca în el cu piatră, Că atunci mai tare latră.
* Omul până nu pătimeşte, niciodată nu se-nţelepţeşte.
* Fă–te cu dracu tovarăş până treci puntea.
* Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face.
* încearcă să eviţi sau să aplanezi conflictele: în certuri cine se bagă, păgubi trebuie să tragă.
* Este suficient un fir de păr ca să strice vederea şi un singur gând rău ca să distrugă buna înţelegere.
* Pentru o bună înţelegere trebuie să cedezi, să mai dai de la tine.
* Vorba dulce mult aduce. Tăcerea e de aur.
* Nu ezita să comunici, să întrebi şi să ceri: Cine cere nu piere.
* Adaptează- te :fă şi tu ce fac cei din jur. Precum e ţara şi locul, aşa-ţi încinge mijlocul, şi te poartă-n tot bordeiul, cum vei vedea obiceiul.
* Dacă te prinzi în horă, trebuie să joci.
* O minciună bine ticluită serveşte (uneori) mai bine decât un adevăr.
* Bazează-te mai mult pe ce faci sau ai singur:
* Cine bea apă din pumni streini, nu se satură niciodată.
* Cel cu mintea ne-nţeleaptă,/Tocma-n urmă se deşteaptă,/Şi-abia atunci face întrebare:/Cum ziceaţi că-i bine oare?
* La orice călătorie,/Nu pleca fără tovărăşie.
* Spune-mi cu cin’ te-aduni, ca să-ţi spun cine eşti. Nu te întovărăşi cu proşti şi nerozi.
* Corabia cu doi cârmaci se îneacă. Pruncul cu două moaşe moare cu zile.
* Nu te încrede în aparenţe: mulţi copaci pe dinafară se văd frumoşi, dar pe dinăuntru sunt putrezi, scorburoşi.
* Lupul schimbă părul dar năravul ba.
* Corb la corb nu scoate ochii.
* Nu încărca cât nu poţi duce.
* Pe cât ţi-e pătura, atât te-ntinde.
* Frate ori nefrate, brânza tot pe bani este. Brânza e gratuită doar în capcana pentru şoareci.
* Buturuga mică răstoarnă carul mare.
* în ţara orbilor cel cu un ochi este împărat.
* învăţăm cât trăim şi tot neînvăţăţi murim.
Orice fel de meserie,/Nu e rău omul să ştie./Meşteşugul vreme cere J Nu se-nvaţă din vedere.
* învăţătura care intră doar pe urechi şi ochi e ca mâncarea înghiţită în vis; ca să rămână, ea trebuie să între în corp.
* întreaga lume e o şcoală.
* Ochii care nu se văd şi învăţătura neprimenită – se uită.
* Mai bine căşti de la început ochii, decât mai apoi punga.
* Unde nu e cap – vai de picioare.
* Capul face – capul trage.
* Cine încearcă să tragă cu arcul ascultând muzică – nu nimereşte nici ţinta, nu aude nici muzica.
* La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.
* Cine îşi pune mintea cu nebunul, este mai nebun.
* Se găseşte ac pentru orice cojoc.
* Bate fierul cât e cald.
* încetul cu încetul se face oţetul.
* Cum îţi aşterni aşa vei dormi.
* Omul sfinţeşte locul.
* Nu te juca cu focul, nici cu coada ursului.
* Ce-i în mână nu-i minciună.
Nu da vrabia din mână pe cioara din copac.
* Lac să fie, că broaşte destule.
* încet, încet, departe ajungi.
* De unde tot iei şi nu pui, curând se isprăveşte.
* Lăcomia strică omenia.
* Banul e ochiul dracului.
* Scumpul mai mult păgubeşte şi leneşul mai mult aleargă.
* Unde dai şi unde crapă.
* Caută şi vei găsi.
* Dacă ai şti că vei muri imediat, dar ai mai putea da un telefon cuiva – cui l-ai da? Ei bine, dă-1, ce mai aştepţi?
Pentru sănătate şi viaţă:
* Prin modul de viaţă, obiceiuri, preferinţe alimentare, omul îşi face singur rău:
* Omul boala singur şi-o caută.
* Acela care nu previne relele (prin cumpătare, exerciţii fizice etc.) şi aşteaptă să vindece ori să se repare boala sau accidentul de-abia după ce acesta a apărut sau s-a întâmplat, e ca omul care începe să sape o fântână după ce i s-a făcut sete.
* Unde nu intră soarele şi aerul pe fereastră, va intra medicul pe uşă.
* Odihna este secretul oricărui lucru bine făcut. Trebuie să te odihneşti înainte de a fi obosit.
* Scoală-te şi culcă-te devreme.
* Stai drept.
* Zâmbeşte, fii vesel – şi lumea îţi va zâmbi.
* Respiră corect. În fiecare moment al vieţii tale fii atent cum respiri.
* Respiră numai pe nas. Respiraţia pe gură e ca şi când ai băga mâncarea pe nas.
* Cine se închină pântecului, poftelor şi plăcerilor, va avea mulţi stăpâni.
* Mănâncă numai când ţi-e foame.
* Nu mânca mult: Orice lucru când e mai puţin – e mai cu gust.
* Cine mănâncă o dată pe zi e înţelept; cine mănâncă de două ori pe zi e om; cine o face de trei ori pe zi e ne-om.
* De la orice masă trebuie să te scoli puţin flămând.
* După fiecare masă fă o plimbare de cel puţin 15 minute.
* Nu contează ce şi cât mănânci, ci ceea ce şi cât digeri.
* Eşti ceea ce mănânci.
* Oamenii îşi sapă mormântul cu dinţii (nefolosiţi corect).
* Mestecă bine şi complet mâncarea, nu te grăbi.
Mâncarea trebuie băută, iar băutura mestecată. Lichidele nu se beau hulpav, ci mai întâi se ţin puţin în gură (să se încălzească, să se amestece cu saliva).
* Din când în când posteşte.
* Bea apă multă, suficientă, astfel încât urina să-ţi fie incoloră. Dacă urina e colorată, închisă la culoare, înseamnă că n-ai băut suficientă apă.
* Nu bea nici un fel de alcool:
Fie omul cat de bun,/ Vinul îl face nebun.
* Murdăria este marna bolilor şi sărăciei, fiica prostiei şi lenei.
* Freacă-te pe corp în fiecare dimineaţă cu un prosop sau o cârpă aspră şi udată cu apă rece.
* Spală-te cu apă rece.
* Spală imediat după folosire ambele capete ale sistemului digestiv (gura, anusul).
* Spălarea mâinilor înainte de masă te fereşte de boli mai mult decât toate
medicamentele la un loc.
* Degeaba eşti curat pe dinafară dacă nu eşti curat şi pe dinăuntru.
* O adevărată doamnă nu miroase – nici măcar a parfum.
Tags: interesant Sfaturi util viata
