Pledoarii imposibile [ referat ]

Walter Block prezinta aspecte mai mult sau mai putin obscure ale vieïii economice. Sunt oameni si ocupatii mai putin acceptate de opinia publica. Sunt aspecte ale vietii economice privite cu superficialitate si cel mai adesea dintr-un unghi negativ, cu dispret chiar.

Mesajul se concentreaza pe trei idei de baza:
1. Acesti “ticalosi” cum ii numeste Walter Block nu se fac vinovati de nici o fapta rea de natura violenta.
2. Efectiv in fiecare caz , ei aduc realmente beneficii societatii.
3. Daca le interzicem activitatile, vom avea noi insine de pierdut

Impulsul cartii este libertarianismul a carui premisa de baza este aceea ca angajarea in agresiune impotriva unor non – agresori este iligitima.

Filozofia libertariana condamna numai initierea violentei.

Asa numitii “ticalosi”, nu sunt deloc ticalosi pentru ca ei nu initiaza violenta impotriva unor non-agresori. Numai actul de violenta agresiva este cel care violeaza drepturile omului, ori “ ticalosii” lui Walter Block, pestele, prostituata, camatarul, speculantul, traficantul de droguri nu se fac vinovati de initierea vreunui act de violenta.

Vina pentru cele mai multe dintre relele care deriva din profesiile unora ca, prostituata, etc., sunt datorate restrictiilor impuse sau scoaterii lor in afara legii.

Sa analizam citeva cazuri concrete, pentru a demonstra ca fiecare dintre acesti “ticalosi” au o anumita contributie pozitiva la imbunatatirea vietii.

Sa nu ne gandim totusi si la faptul ca peste tot exista exemple negative, oameni corecti, rau intentionati-“ orice padure are uscaturile ei” la urma urmei. Toate aceste activitati implica schimbul voluntar dintre doua parti iar de cele mai multe ori interzicerea lor este un atac la drepturile omului. Prostituata poate fi definita ca o persoana care se angajeaza in schimbul voluntar de serviciI sexuale contra unui onorariu. Partea esentiala a definitiei ramane totusi schimbul voluntar. Si deci, de ce restrictiile si hartuiala impotriva prostitutiei?

Miscarea impotriva prostitutiei nu vine de la client-participant benevol si nici de la prostituate; impulsul acestei miscari este initiat de terte parti. Aceste terte parti indiferent de natura lor si a motivatilor lor au un element comun-sunt parti exterioare. Diferenta dintre schimburile care implica sexul si alte schimburi pare sa aibe legatura cu rusinea atasata ideii de a trebui sa” cumparam sex”. Walter Block sustine ca in viata de zi cu zi, intr-o forma sau alta, se plateste pentru sex, chiar daca mijlocul de schimb nu-l constituie banii-gheata ca in cazul prostitutiei. Unii comentatori sociali au comparat chiar casatoria cu prostitutia.

Gandindu-ne la toate acestea de ce sa criticam prostitutia?

Pestele este un alt element hulit de societate. Din punct de vedere economic functia unui peste este aceea a unui broker, adica aceea de a pune laolalta doua parti ale unui tranzactii la un cost mai mic. Fiecare parte a tranzactiei beneficiaza de pe urma serviciilor pestelui, si totusi opinia generala este defavorabila lui.

De ce? In cadrul medicinii mai exact daca ne referim la traficantul de droguri gasim un exemplu cit se poate de concludent ca vina pentru cele mai multe dintre efectele negative ale consumului de droguri sunt datorate interzicerii lor.

Aici problema se pune astfel: nu dependenta de droguri ci prohibitia drogurilor este baza relelor puse in seama dependentei. Prohibitia heroinei de exemplu, are efectul devastator de a urca pretul pana la un nivel “ astronomic”.

De regula dependentii sunt tineri fara venituri proprii suficiente intretinerii unui viciu asa de costisitor cum este heroina. Din necesitatea de ase droga, preturi mari, venituri mici, dependentul este nevoit sa-si procure bani altfel – jafuri , crime, talharii. Rolul traficantului de droguri este sa mentina pretul cat se poate de scazut. Deci in concluzie, vina este tot a majoritatii si a legilor impotriva drogurilor.

Daca drogurile ar fi legale , pretul lor va fi scazut si multe persoane ar fi astfel impiedicate sa devina delicventi. Cine transforma un tanar dependent in delicvent, sau chiar mai rau , daca nu interzicerea drogurilor? Sa luam cazul dependentului de droguri. Se estimeaza ca dependenta reduce viata cu o perioada cuprinsa intre zece si patruzeci de ani. Si ce daca? Fiecare este stapinul propriei vieti, iar decizia de a se droga sau nu apartine fiecarui individ in parte . Si atunci, nu este o incalcare a libertatii unui om sa-i interzici sa se drogheze , daca el asta considera de cuviinta? Dependenta impiedica oamenii sa actioneze in anumite moduri , ii face sa-si uite obligatiile, sa se eschiveze responsabilitatilor, sa devina neproductivi din punct de vedere economic, si argumentele impotriva dependentei ar putea continua. Din punct de vedere economic nu este totusi deloc clar ca dependenta duce la o rentabilitate mai scazuta. Daca ignoram pe cei care se confrunta cu prohibitia drogurilor, segmentul principal al drogatilor si sa ne gandim la cei “privilegiati”, in special doctorii sunt cei care au un acces mai larg la droguri, vom constata ca sunt capabili sa duca vieti destul de normale si productive.

Deci, dependenta de heroina nu este un rau in sine; daca este legalizata ea nu poate rani pe nimeni decat pe utilizatorul ei.

Un alt personaj din categoria “ticalosilor” este santajistul. Santajul este definit ca o oferta de schimb. Este oferta de a schimba ceva, de obicei tacerea, contra unui bun oarecare, de regula bani. Daca oferta santajistului este respinsa acesta poate sa-si exercite dreptul la libera exprimare, dezvaluind secretul pe care il detine. Diferenta dintre un santajist si un barfitor este ca santajistul se va abtine sa vorbeasca pentru un anumit pret.

Barfitorul este mai rau decat santajistul avand in vedere faptul ca barfitorul dezvaluie secretul fara avertizare. Pe langa faptul ca este o activitate legitima, santajul are si unele efecte bune. Cine cade victima santajului, de obicei?

De regula doua grupuri distincte, unii fiind delincventii iar un altul fiind format din oameni ce se dedau la activitati care nu sunt nelegitime prin ele insele, dar sunt contrare obiceiurilor si moralei majoritatii ( homosexualii, sado-masochistii, perversii sexuali, sotii adulteri, etc.) Santajul are efecte benefice asupra acestor grupuri astfel: pe primul adica delincventii ii descurajeaza , iar in cazul celuilalt poate fi un factor al emanciparii (ex. Homosexualii). Reflectand asupra vechiului aforism “adevarul te va elibera “, singura”arma” aflata la dispozitia santajistului este adevarul.

Condamnam santajistul pentru ca din punct de vedere moral ceea ce face este cu adevarat condamnabil, si totusi daca vorbeste face altceva decat sa-si exercite dreptul la libertatea de exprimare? Si exemplele ar putea continua.

La fel negam dreptul la libera exprimare a calomniatorului sau defaimatorului. Cum se realizeaza distrugerea unei reputatii? Prin incercarea de a influenta gandurile altora-caci aceasta este esenta reputatiei-gandurile oamenilor despre persoana respectiva. Deci reputatia nu apartine unei persoane mai mult decat ii apartin gandurile altora. Si atunci de ce este interzisa calomnia, daca ea nu este decat exercitarea dreptului oricarui om la libertatea de exprimare?

Un efect negativ al interzicerii calomniei este determinarea publicului de a devenii mai credul si deci marirea puterii de convingere a afirmatiilor calomnioase. Un alt exemplu, cu aceeasi esenta totusi este reclama. Reclama are un anumit continut informational, incurajeaza concurenta, nu constrange pe nimeni la nimic si nici nu poate sa o faca si totusi de multa vreme, se bucura de o “presa proasta”. In sfarsit , reclama trebuie aparata de cei ce cred in libertatea cuvantului, pentru ca aceasta este insasi esenta ei.

Speculantul, pestele, prostituata, camatarul, calomniatorul, proprietarul de locuinte de ghetou si multi altii sunt tot atatea exemple de activitati care nu obliga pe nimeni la nimic, nu incalca libertatea nimanui si care daca nu s-ar afla la limita dintre moral si imoral, legal si ilegal, nu ar avea parte de atatea restrictii si obiectii. Baza fondului negativ pe care sunt proiectate o constituie tocmai constrangerile care li se impun, drepturile ce sunt incalcate sunt datorate mai degraba opiniei si actiunii majoritatii decat lor, a “ticalosilor” si activitatilor acestor “ tapi ispasitori”.

Apararea unora ca prostituata, traficantul de droguri, etc este foarte limitata si consta numai in afirmatia ca ei nu initiaza violenta fizica impotriva unor non-agresori, deci impotriva lor nu ar trebui sa se abata violenta provenita de cele mai multe ori din scoaterea lor in afara legii. Aceasta carte constituie o aparare a economiei de piata. Piata este o jungla unde oamenii pot avea avantaje numai in detrimentul altora.

Deci, poate ca ar trebui sa “ gandim de doua ori si sa vorbim odata” cand vrem sa luam pozitie fata de acesti “ticalosi” din galeria PLEDOARII IMPOSIBILE, a profesorului WALTER BLOCK.