Porumb în loc de orz
Berea căreia i se face reclamă că este „probabil cea mai bună din lume” este una dintre puţinele de pe rafturile hipermarketurilor româneşti care nu conţine porumb. Din punctul de vedere al specialiştilor în bere, băutura care se vinde sub acest apelativ nu ar avea voie să conţină porumb.
„În general, producătorii industriali de bere se străduiesc să obţină o bere care nu are gust rău, dar care nici nu se remarcă prin nimic deosebit”, mai spune maestrul berar. Iar pentru profit maxim vor să grăbească procesul tehnologic.
Astfel că înlocuiesc malţul de orz cu mălai, iar ceea ce rezultă este departe de ideea de bere. În România, cele mai multe beri conţin şi porumb. Chiar pe etichete de beri premiate citim că există un adaos de porumb sub formă de mălai.
De exemplu: Golden Brau, Albacher Premium, Dorfer, Peroni, Timişoreana, ca să nominalizăm, la întâmplare, numai câteva dintre cele mai cunoscute dintr-o listă lungă.
Preţul spune totul despre calitate
Atenţie la preţ: o bere de porumb este ieftină. Specialiştii spun că este şi de mai proastă calitate. Deşi în rândul consumatorilor s-a încetăţenit ideea că berea cu porumb dă dureri de cap, acest lucru nu este adevărat.
„Durerile de cap vin de la toate tipurile de alcool care nu sunt etanol şi apar în băuturile alcoolice la o fermentare necorespunzatoare sau la o fermentare la temperaturi mai înalte. Temperaturile ridicate se folosesc pentru a accelera fermentarea rezultând automat costuri mai mici de producţie”, explică Olivia Indrecan, administra torul Jolly Beers, companie care importă beri de manufactură.
Porumbul îi „ajută” pe producătorii industriali să obţină cantităţi mari în timp record. „Porumbul în bere nu este o chestiune aşa de rea pentru sănătate. Problema apare că nu se mai respectă legea purităţii berii”, afirmă Gheorghe Mencinicopschi.
„Pentru industria berii europene se cultivă orz special. Din porumb nu se poate face malţ. Porumbul dă berii un gust specific care nu este tipic berii şi din acest motiv nu se foloseşte într-o bere bună. Spuma este de asemenea afectată în mod negativ”, mai spune Joachim Reuling.
Profit cu orice preţ este o idee pe care nu o vom întâlni niciodată la berarii de manufactură, de la acele fabrici mici din Germania, Cehia sau SUA, de exemplu, care nu fac rabat de la calitate şi care ştiu că o bere „adevărată” este nepasteurizată, e fără porumb şi chimicale adăugate.
De ce sunt mai bune băuturile de manufactură
Pentru a fi feriţi de aditivi, pasteurizare şi porumb, sau, mai scurt, pentru a bea bere „corectă”, somelierii de bere recomandă orientarea spre băuturile de manufactură. Sunt şi în România astfel de beri, mai puţin cunoscute, ceva mai scumpe (deseori preţul e dublu faţă de o bere industrială obişnuită, de „brand”).
Anumite hipermarketuri au rafturi speciale în care vând berile fabricuţelor din Occident care trăiesc independent de marile concernuri. În Europa, berile de manufactură acoperă o proporţie mică din piaţă. Cei care nu vor să plăteacă mai mult, pot opta pentru berile de consum larg.
Specialiştii recomandă: să fie în sticlă de sticlă, nu pet, nu doză metalică. Somelierii de bere ne sfătuiesc: citiţi atent eticheta şi cumpăraţi bere nepasteurizată şi care nu are în compoziţie porumb. Câteva exmple la întâmplare de beri care conţin exclusiv hamei şi malţ: Ursus, Heineken, Carlsberg.
Blondă, neagră, îmbuteliată în PET-uri, la doză sau la sticlă, filtrată sau nu… Află care este cea mai sănătoasă bere.
O bere de calitate, autentică, trebuie să respecte reţeta originală. „Conform legii purităţii berii (Germania, anii 1500), aceasta nu poate fi obţinută decât din malţ, hamei, drojdie şi apă”, spune profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din București.
Berea care este obținută conform acestei recomandări conține o cantitate importantă de vitamine (B1, B2, B5, B6, B9, PP, H, inozitol), săruri minerale (potasiu, calciu, magneziu, fier, cupru, zinc, fluor şi mangan), aminoacizi, glucide şi proteine.
Vitamina B și potasiul, aliați ai inimii
Mai ales în această perioadă în care termometrele au înregistrat valori cu până la 10 grade mai mari decât cele normale, berea este la mare căutare și de mare ajutor. Ea contribuie la refacerea rezervelor de apă şi de săruri minerale ale organismului pierdute prin transpiraţie.
De asemenea, ca urmare a conţinutului ridicat de vitamine din grupul B, specialiștii spun că berea, consumată cu moderație, poate fi utilă pentru prevenirea bolilor cardiovasculare. În plus, datorită potasiului din conținut, berea ajută la scăderea nivelului de colesterol şi a tensiunii arteriale.
Conform specialiștilor, un consum moderat de bere poate reduce considerabil riscul de apariție a pietrelor la rinichi și determină eliminarea nisipului şi a calculilor de mici dimensiuni.
Chiar dacă este pură și are multiple beneficii asupra sănătății, este recomandat ca bărbaţii fără probleme de sănătate să consume 500 ml (o sticlă) de bere pe zi, iar femeile – 300 ml.
Ingrediente pe care trebuie să le evităm
Pentru a beneficia de efectele berii, specialiștii ne sfătuiesc să fim atenți ce tip de bere alegem. Există pe piaţă formule de bere care au în compoziţie aditivi – care sunt folosiţi pentru menţinerea spumei. Potrivit specialistului, berea poate fi falsificată prin adaos de apă sau alcool, prin utilizarea surogatelor de malţ (pir-glucoză) sau de hamei (pelin, genţiană, etc.), adaos de îndulcitori naturali (zahăr, dextrine, glucoză) sau artificiali (zaharină – E954, ciclamaţi – E952, aspartam – E951), adaos de antiseptici şi neutralizanţi (dioxid de sulf E220 şi sulfiţi, acid salicilic, acid boric E284) şi prin adaos de coloranţi, cum ar fi caramelurile – E150.
„Zaharificarea cu acid sulfuric este o altă practică. Ea este extrem de periculoasă pentru că acidul sulfuric conţine urme de arsenic”, spune profesorul Mencinicopschi.
Blondă sau brună, după gust
Compoziţia celor două tipuri de bere nu diferă prea mult, aşa încât nu se poate spune că una este mai bună decât alta din punct de vedere nutriţional. Berea blondă se obţine din malţ blond, iar cea brună din malţ torefiat sau din malţ brun, care dă culoarea specifică. De aceea, alegerea berii se face în funcție de preferințe.
PET sau doză?
Nu ar trebui să ținem totuși cont de preferințele individuale când vine vorba despre recipientele în care este îmbuteliată berea. Acest lucru deoarece consumul regulat de băuturi acide ambalate în sticle din plastic devine periculos în timp, putând favoriza apariţia cancerelor de sân, uterin şi de prostată. „În componenţa ambalajelor de plastic se găsesc ftalaţi, iar aceştia pot migra în lichidele din sticlă. Anumite băuturi sunt mai «extractive» decât altele, atrăgând o concentraţie mai mare de ftalaţi din ambalajul de plastic. Este vorba despre cele acide, cum este alcoolul”, atrage atenţia prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. Această migrarea a ftalaţilor din plastic este mai puternică atunci când PET-urile sunt expuse direct la soare, lucru care se poate întâmpla uneori chiar înainte ca berea să fie cumpărată, din cauza depozitării necorespunzătoare.
Bun articolul! De mentionat ca nu exista nicio bere romaneasca nepasteurizata(in afara de Nenea Iancu, dar aceasta este fabricata in Germania). Sunt un connaiseur, am baut beri din Romania, SUA, Germania, Franta, Belgia, Olanda, Spania, China, India, Italia, Japonia, Cehia. Dupa experienta mea, cea mai proasta bere din toate aceste tari este cea romaneasca, imediat dupa ea venind cea spaniola.
„Berea” romaneasca este facuta pentru persoanele care nu au baut inca, sau nu vor bea niciodata bere adevarata de import.
Cand vad la televizor ca se face reclama la, scuzati-mi expresia, un c***t de bere, spunandu-se „o bere adevarata, buna,etc” mi se face rau.
Poate sunteti interesati de o metoda noua de fabricat bere la domiciliu,de provenienta americana.Sotul meu si-a dorit asta dar din pacate nu a mai apucat,Si-a adus instalatia din SUA.Instalația este compusa din 2 butoiașe speciale de câte 15 l cu tot ce e necesar pe lângă,adica furtune,alcoolmetru,chiar si capsator plus cateba pungi de dopuri.. Pachetul conține 2 kit-uri cu ingrediente naturale necesare pentru fabricarea berii(care se pot procura pentru a fi folosite la urmatoarea sarja,de aici din tara,kit-urile fiind necesare pentru a sti ce materii prime anume sa foloseasca si in ce cantitate) .De asemenea aveți și instrucțiunile de fabricație aferente
@ Alida Macarie – Daca vreti sa vindeti instalatia respectiva, ma gasiti la mail tudoga@gmail.com
@Paul
Ba, tu esti un prost elitst, genul de handicapat care crede ca berea „craft” este cea mai buna, intr-adevar berea din Romania nu pot sa zic ca este cea mai cea, dar avem beri extrem de bune in tara, eu am baut Beri din aproape toate tarile, de la Africa de Sud pana la ce tara vrea matale, si nu un sortiment doua, daca spui tu ca berea romaneasca este facute pentru cei care nu au baut inca inseamna ca habar nu ai ce e aia bautura :
Eu consider ca Holsten Nefiltrata este una din top 50 beri ,care le-am baut usor, si chiar amaratul de Ciucas este mai bun decat multe beri pe care am pus gura, si adevaratele cele mai proaste beri din lume pe care le-am baut au venit din Polonia si Korea de Sud , ce e drept Polonia face o vodka extrem de buna. Nici Rusia nu sta prea bine la capitolul bere, nici sora ei Ucraina nu e cine stie ce.
Evident cea mai buna bere este cea din Belgia, in special cele de la Trappisti. Si nu sunt overpriced fata de majoritatea berilor „craft” pretentioase pentru faggoti care dau mai mult din gura in loc sa bea o cupa rece.
Paule scoate-ti batul din cur, si cauta un pic pe Google diferitele sortimente de bere Romaneasca, iti recomand Zaganul sau Ground Zero, si daca ai cum incearca un Chisinau de la fratii nostri din Moldova, in special varietatea „Draft”.
Ah si vezi ca ai scris connaisseur gresit, data viitoarea in loc sa pari inteligent si sa te stergi la gura cu engleza (franceza de fapt), mai bine folosesti cuvantul „cunoscator”.
Cine stie poate data viitoare nu compari Chimay Triple cu Bergenbier si poate il compari cu Lomza. Pace.