Dezastrul de la bacalaureat se reflectă asupra pieţei muncii. O nouă generaţie de economişti, avocaţi, profesori sau ingineri se bucură de diplome în cadrul unor ceremonii fastuoase.
Bucuria le va fi însă de scurtă durată. Cei mai mulţi vor constata că şcoala românească nu îi pregăteşte pentru ce va urma.
Pentru majoritatea absolvenţilor de facultate din România, diploma este doar un accesoriu. Realitatea ultimilor ani arată că cei mai mulţi aleg sau sunt nevoiţi să profeseze în alte domenii decât cele pentru care s-au pregătit.
Specialistii în resurse umane spun că situaţia este generată atât de lipsa unei consilieri adecvate în momentul alegerii studiilor universitare, cât şi de slaba calibrare a programei universitare cu cerinţele pieţei. Realitate confirmată şi de profesori.
Sunt însă si ştudenţi mai norocoşi, cei de la Politehnică. 40% dintre eu lucreaza înca din timpul facultaţii, pe salarii cu mult peste medie, care merg pâna la 1.500 de euro .
La polul opus, cei care aleg să urmeze cursurile uneia dintre facultăţile Universităţii Bucureşti trebuie să ştie că nu pot ieşi de aici cu „o meserie”, ci doar cu o bază solidă de cunoştinţe teoretice.
Fără experienţă în domeniu, un absolvent poate aştepta şi până la doi ani de la terminarea facultăţii pentru a-şi găsi un job. Şansele lui cresc însă dacă pe timpul studiilor a parcurs stagii de practică sau programe de internship în domeniu.
Firmele de recrutare spun că cea mai mare căutare, în sectorul privat, o au economiştii, inginerii, IT-iştii şi personalul pentru vânzări. Privind spre universităţi, absolvenţii de ASE par să fie vedetele de pe piaţa forţei de muncă şi să îşi găsească cel mai uşor un job.
