NNicolae Timofti (nascut in 22 decembrie 1948, Ciutulești, Florești, RSS Moldovenească, URSS) este al 4-lea președinte al Republicii Moldova, ales de Parlament la 16 martie 2012 și a depus jurământul de credință la 23 martie 2012 .În momentul alegerii în funcția de președinte al Republicii Moldova era Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
icolae Timofti, în vârstă de 63 de ani, provine dintr-o familie de deportaţi în Siberia în timpul regimului sovietic. A deţinut mai multe funcţii în sistemul judiciar din Republica Moldova , inclusiv pe cea de preşedinte al Curţii de Apel Chişinău, de unde a fost demis în 2001, la scurt timp după venirea Partidului Comuniştilor la putere. Timofti este căsătorit, are trei fii, dintre care unul este jurnalist.
Pentru ieșirea din impasul politic, în care se afla Republica Moldova mai bine de 2 ani și jumătate, a fost luată decizia de a vota un candidat apartinic la funcția de șef al statului. Această idee a luat viață atunci când 3 membri ai Partidului Comunist în frunte cu Igor Dodon au părăsit PCRM și au creat propriul partid numit „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” (PSRM). Așa cum Alianța pentru Integrare Europeană (AIE) totaliza doar 58 de mandate iar pentru alegerea președintelui era nevoie de 61 voturi, noul partid PSRM cu cei trei membri parlamentari puteau juca un rol decisiv în soarta țării. Președintele PSRM, Igor Dodon, a acceptat să participe la alegerea șefului statului cu condiția că candidatul trebuie să nu reprezinte interesele niciunui partid din parlament. Din multitudinea de candidați propuși care uneori nu găseau nici măcar susținerea întregii Alianțe, judecătorul Nicolae Timofti, a fost acea soluție de compromis care a împăcat toate părțile.
Nicolae Timofti s-a născut la 22 decembrie 1948 în satul Ciutuleşti, raionul Floreşti (nord-estul țării), în familia unor deportaţi în timpul regimului sovietic. În anul 1972 a absolvit facultatea de drept de la Universitatea de Stat din Moldova, după care a activat câţiva ani la Ministerul Justiţiei.
Alte postari citite chiar acum:
Din martie 2011 este preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, instituţie care are ca scop asigurarea independenţei puterii judiciare şi efectuarea controlului asupra activităţii judecătorilor. Presa de la Chişinău a scris că numele său figurează şi în câteva procese pierdute de Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Un pro-european convins
Prima frază din discursul său rostit azi în Parlamentul Republicii Moldova a fost: „Nu mă pricep atât de bine la politică, n-am făcut niciodată politică și nici n-o să fac vreodată”, scrie Jurnal de Chișinău.
El a recunoscut că că cea mai mare provocare, în acest moment, este consolidarea societății, care este mult prea divizată pe criterii politice și etnice. „Cred că această idee trebuie să fie UE. Ca președinte, voi conlucra activ cu Guvernul și cu alte instituții ale statului pentru a duce la bun sfârșit acest obiectiv”, a declarat Timofti. El a subliniat că prima sa vizită externă în calitate de președinte al țării va fi la Bruxelles.
Referindu-se la Constituția Republicii Moldova, el a declarat că reforma din 2000 trebuie dusă la capăt. „Actuala Constituție a pus temelia societății și în baza ei RM s-a dezvoltat, dar reforma din 2000 așa și n-a fost dusă până la capăt, iar astăzi ne confruntăm cu grave probleme și contradicții în constituție. Aceste lacune trebuie eliminate”, a mai spus Timofti.
Noul președinte a vorbit și despre regiunea transnistreană, care „a rămas ca o rană deschisă pe trupul Republicii Moldova”. „Republica Moldova rămâne un stat divizat teritorial, care nu-și poate gestiona teritoriul. Constat cu durere aceste lucruri. Problema transnistreană trebuie să fie soluționată exclusiv pe cale pașnică”, a adăugat noul șef al statului.
Al patrulea președinte
Timofti a mai declarat că este conștient că vine la cârma unei țări sărace și că acest aspect va fi un obiectiv primordial, potrivit Jurnal de Chișinău.
Potrivit Agerpres, Republica Moldova a avut până acum trei preşedinţi: Mircea Snegur (1990-1996), Petru Lucinschi (1996-2001), Vladimir Voronin (două mandate 4 aprilie 2001-11 septembrie 2009) şi doi preşedinţi interimari – Mihai Ghimpu (11 septembrie 2009-28 decembrie 2010) şi Marian Lupu (de la 30 decembrie 2010 până în prezent).
Președintele țării, Nicolae Timofti, s-a angajat să respecte zece angajamente înaintate de Partidul Socialiștilor, pentru a fi susținut la alegerile din 16 martie. Igor Dodon a făcut publice condițiile din „testul statalității” pe care, în opinia sa, șeful statului trebuie să-l treacă pe durata mandatului.
Președintele țării, Nicolae Timofti, s-a angajat să respecte zece angajamente înaintate de Partidul Socialiștilor, pentru a fi susținut la alegerile din 16 martie. Igor Dodon a făcut publice condițiile din „testul statalității” pe care, în opinia sa, șeful statului trebuie să-l treacă pe durata mandatului.
Iată care sunt cele zece angajamente pe care și le-a asumat șeful statului, Nicolae Timofti:
Protejarea și afirmarea statalității, integrității teritoriale, independenței și suveranității statului moldovenesc.
Respectarea neutralității țării și neacceptarea aderării Republicii Moldova la niciun bloc politico-militar, precum și neadmiterea dislocării de trupe și a obiectelor militare ale altor state pe teritoriul Republicii Moldova.
Respectarea normelor constituționale în vigoare și păstrarea intactă a tuturor prevederilor Constituției statului; neacceptarea adoptării unei Constituții noi.
Menținerea statutului de membru al Comunității Statelor Independente al Republicii Moldova.
Menținerea echilibrului în relațiile politice externe, în raport cu Estul și cu Vestul.
Menținerea și respectarea statutului oficial al limbii moldovenești ca limbă de stat a Republicii Moldova.
Instaurarea păcii civice în țară prin consolidarea poporului moldovenesc și respectarea drepturilor minorităților etnice din Republica Moldova.
Protejarea tradițiilor și valorilor morale autohtone, în spiritul religiei creștine, cu respectarea statutului laic al Republicii Moldova.
Păstrarea propriei neutralități politice, ca șef de stat, neaderarea la niciun partid și neparticiparea pe liste electorale; promovarea pluralismului politic și poziționarea în calitate de arbitru în raport cu puterile de bază (legislativă, executivă și judecătorească) și în raport cu alți actori politici din Republica Moldova.
Deținerea unei singure cetățenii, moldovenești.
Mențiuni
1996 – ordinul „Gloria Muncii”;
1998 – titlul „Om Emerit”. Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii;
2001 – Veteran al sistemului judiciar;
2006 – Decan al autorității judecătorești
JURNAL.MD: Cetăţenii Republicii Moldova care se autoidentifică români pot să-şi indice în actul de identitate naţionalitatea română
La 22 mai, preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a promulgat Legea cu privire la modificarea şi completarea Legii 100 privind actele de stare civilă. Legea a intrat în vigoare marţi, 29 mai, dată la care a fost publicată în Monitorul Oficial.
A doua zi, la Oficiul de Stare Civilă a mun. Chişinău, pe cele două panouri de informaţii, de la intrare şi din hol, încă nu găsim niciun comunicat prin care cetăţenii ar fi informaţi despre modificări la lege apărute în ajun. Şefa oficiului, Tatiana Amihalachioaie, ne informează că deocamdată nu a primit nicio informaţie în acest sens de la superiorii săi de la Serviciul de Stare Civilă. „Personal mă bucur mult că Legea a intrat în vigoare chiar dacă în familia mea nu am avut probleme în acest sens, soţul meu fiind român din Bucovina”, ne spune doamna. Totuşi, în perioada sovietică, unul din copiii săi a fost trecut în acte ca fiind român de naţionalitate, celălalt – moldovean. „Fiica mai mică, din solidaritate cu mine, a vrut să figureze ca moldoveancă, dar oricând putea fi trecută ca româncă. În perioada sovietică însă am avut mai multe probleme iscate de naţionalitatea soţului, acum, pentru că legea ne permite, toţi putem avea nestingheriţi aceeaşi naţionalitate”, ne mai spune şefa Oficiului.
Amihalachioaie ţine să precizeze că, pe moment, mulţi cetăţeni confundă naţionalitatea cu cetăţenia română, oamenii nefiind informaţi suficient la acest capitol. „Deocamdată, o singură familie a venit şi ne-a întrebat dacă poate depune o cerere ca în actul de naştere al copilului să figureze naţionalitatea „român”, ne mai spune funcţionara.
Naţionalitate versus cetăţenie
Pe hol, după ce am solicitat opinia unor persoane, se încinge o discuţie aprinsă. Oamenii se împart în două tabere, cei care se bucură că se vor putea autoidentifica drept români, argumentând că am fost lipsiţi abuziv de cetăţenia română odată cu venirea sovieticilor în ’40, şi cei care sunt împotriva acestor modificări.
Irina Puică, o tânără de 25 de ani, afirmă revoltată că atât timp cât locuieşte în Republica Moldova, nu în România, este „moldoveancă” şi aşa îşi doreşte să figureze în acte. De aceeaşi părere e şi o tânără mămică, Jana Basalaieva. „Sunt născută în Moldova, şi nu văd de ce-aş fi trecută în acte „român”, declară aceasta pentru JURNAL. Totuşi aceasta recunoaşte că e una din persoanele care au depus dosarul pentru obţinerea cetăţeniei române. „Ruşii, deşi s-au născut în Republica Moldova, nu-şi spun moldoveni, ci rămân ruşi, iar dacă buneii tăi au fost români de naţionalitate, de ce n-ai restabili adevărul în acte?”, ne interesăm noi. Tânăra ridică din umeri: „Oricum acest lucru nu ne schimbă cu nimic traiul. Poate după ce vom obţine cetăţenia, vom face unele schimbări…”, afirmă ea pe o notă nesigură.
„Este o victorie”
Solicitată de JURNAL, autoarea proiectului, deputata PL, Ana Guţu, a declarat că intrarea în vigoare a acestei legi o califică drept o primă victorie a sa în calitate de ales al poporului. „Sunt doi ani de când am depus această iniţiativă legislativă. A fost examinată în 2011 şi întoarsă înapoi în comisie, apoi a venit o iniţiativă similară de la Guvern. Ulterior, cele două iniţiative legislative au fost unificate. Guvernul însă propunea să fie exclus cuvântul „naţionalitate” din orice act de stare civilă şi să fie înlocuit cu noţiunea de „apartenenţă etnică”. N-am fost de acord. Consider că avem o singură etnie pe teritoriul RM – găgăuzii, şi, poate, romii, în rest, sunt minorităţi naţionale şi majoritatea naţională, care sunt românii, unii din ei autoidentificându-se „moldoveni”, a declarat ea pentru JURNAL.
Până la urmă, cele două părţi au ajuns la un consens. Conform noii legi, în actele de stare civilă nu va mai exista menţiunea despre naţionalitate, dar aceasta poate fi introdusă atât la rubrica „naţionalitatea părinţilor”, cât şi „naţionalitatea copilului”, în baza unei cereri pe propria răspundere scrisă de părinţi sau de titularul care a atins vârsta de 16 ani. „Acei cetăţeni ai Republicii Moldova care se simt nedreptăţiţi în ceea ce priveşte identitatea lor în actele de stare civilă, dacă au răbdarea şi curajul să meargă să-şi perfecteze actele de stare civilă, acum au toată libertatea să o facă”, a mai spus deputata. În baza de date a ÎS „Registru”, la perfectarea buletinului, aceste modificări sunt introduse la rubrica „Apartenenţa etnică”.
Potrivit aceleiaşi surse, modificările la Legea privind actele de stare civilă vin să elimine în primul rând o inechitate socială. Pe când celelalte minorităţi naţionale de pe teritoriul RM, cum sunt ruşii, evreii, ucrainenii etc., aveau dreptul să se autoidentifice ca atare, cei care se considerau români nu aveau acest drept. Până acum legea avea o restricţie, art. 69, care interzicea să fie modificată naţionalitatea părinţilor şi a copiilor în baza actelor bunicilor.
Modificările la Lege au fost introduse după ce R. Moldova a pierdut la CEDO cazul Mihail Ciubotaru versus Moldova, reclamantul obligând prin judecată autorităţile să-l treacă „român” în loc de „moldovean” în certificatul de naştere, statul nostru fiind obligat să-şi modifice legislaţia în domeniu.
