Munca in strainatate poate rezolva problema unui trai decent daca este prestata in conditii legale. Invata sa te descurci in hatisul ofertelor si al contractelor.
Anual, sute de mii de romani lucreaza legal in strainatate. Cei mai multi sunt in Spania, dar si in Germania, Ungaria, Italia. Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a incheiat cu alte state membre ale Uniunii Europene si cu alte tari mai multe acorduri bilaterale in domeniul fortei de munca, menite sa faciliteze romanilor gasirea unui serviciu. Cu Germania, Ungaria, Elvetia, Luxemburg si Portugalia au fost semnate acorduri care privesc fie schimbul de stagiari (persoane cu varste cuprinse intre 18 si 35 de ani, care pot efectua stagii de perfectionare profesionala si lingvistica in alt stat), fie schimbul de forta de munca.
De regula, tarile occidentale apeleaza la specialisti cu inalta calificare (cea mai usoara metoda e cea directa, asa-numita „vanatoare de creiere”) sau la muncitori calificati din domeniul constructiilor, dar si din domeniul serviciilor. Romanii calificati in constructii au cea mai mare cautare pe santierele din Arabia, Israel, Germania sau Portugalia.
Ministerul roman al Muncii a semnat cu Guvernul Federal german un acord privind schimbul de specialisti in informatica si tehnologie IT.
Potrivit acestuia, specialistii romani in informatica pot semna contracte de munca pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea prelungirii pana la cinci ani, timp in care au drept de sedere si permis de munca in Germania.
Alte postari citite chiar acum:
Pentru romani, acorduri exista si cu Italia si ne ofera optiuni de lucru celor cu calificare medie in domeniul sanitar (asistente medicale), al tehnologiei informatiei si comunicatiilor, forestier, al constructiilor, al prelucrarii metalelor si al producerii de mobila si sticlarie.
Procedura de ocupare a postului, criteriile care trebuie indeplinite de catre solicitant si conditiile de angajare difera de la stat la stat si de la serviciu la serviciu.
Pentru lucrul in Germania, de exemplu, exista doua tipuri de contracte:
• De un an (cu posibilitatea prelungirii pana la 18 luni) – pentru tinerii cu varste cuprinse intre 18 si 35 de ani, calificati in meseriile de bucatari, ospatari, asistente medicale, precum si in meserii din domeniul constructiilor
• De trei luni – pentru cei fara calificare (in agricultura, domeniul hotelier, constructii etc.). Oferta de munca in Germania mai cuprinde si posturi de lucratori in parcurile de distractii, pe o durata de noua luni.
Cei care doresc sa ocupe un post calificat, trebuie sa prezinte un document prin care sa-si certifice pregatirea profesionala. Solicitantul nu este obligat sa se supuna unui control medical in Romania; el trebuie doar sa fie apt din punct de vedere medical pentru munca pe care urmeaza s-o presteze. Selectia se face la Oficiul National de Recrutare si Plasare a Fortei de Munca in Strainatate, din Bucuresti, dureaza cateva luni si consta in evaluarea gradului de cunoastere a limbii germane. Solicitantul participa la o prima testare cu examinatori romani, dupa care urmeaza interviul cu examinatori germani.
In cazul in care solicitantul nu se afla la primul contract de munca in Germania si pe numele lui a venit la Ministerul roman al Muncii o solicitare expresa din partea unui patron german pentru care a mai lucrat, acesta nu mai este testat. Trebuie mentionat ca, intr-un an calendaristic, un roman poate avea un singur contract de munca in Germania, iar cel care a executat un contract de un an si jumatate nu mai are dreptul la un al doilea angajament de acest tip. Contractul de munca se semneaza in Romania, iar permisul de munca se obtine in statul strain.
Drepturi si obligatii
Cine doreste sa munceasca in strainatate trebuie sa se adreseze fie Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale (mai precis, Oficiului National de Recrutare si Plasare a Fortei de Munca in Strainatate) fie firmelor acreditate pentru plasarea fortei de munca sau ambasadelor diverselor state la Bucuresti.
La angajare, romanii care lucreaza in strainatate vor fi tratati la fel ca si lucratorii cetateni ai statului strain in ceea ce priveste legislatia referitoare la: incheierea, durata si incetarea contractului de munca, conditiile de munca, fiscalitate, protectia legala a bunurilor, drepturilor si intereselor personale, precum si accesul la autoritatile judecatoresti si administrative. De asemenea, angajatorii trebuie sa puna la dispozitia lucratorilor romani locuinte corespunzatoare.
Pe de alta parte, lucratorii romani au obligatia sa se asigure, in tara unde muncesc, pentru boala, pensie, ingrijire, accident si somaj, beneficiind, prin urmare, de drepturile ce decurg din aceste tipuri de asigurari. Daca doresc sa beneficieze de aceste drepturi si in Romania, sunt nevoiti sa se asigure si in tara. (Intr-o situatie mai buna se afla cei care au lucrat sau lucreaza in foste tari comuniste, precum statele din fosta URSS, Ungaria, fosta Cehoslovacie, Bulgaria etc., si carora, in baza unor acorduri bilaterale mai vechi, li se recunoaste vechimea in munca din tara respectiva, ceea ce conteaza la stabilirea pensiei.)
Veniturile obtinute de romani in afara tarii sunt impozitate numai in statul in care lucreaza. In lipsa acestuia, banii primiti sunt supusi dublei impozitari (in tara respectiva, dar si-n Romania), ceea ce diminueaza semnificativ veniturile obtinute. Este cazul muncitorilor romani din Israel, stat care refuza sa semneze intelegeri cu guvernele altor tari in privinta angajarii muncitorilor straini.
Deschiderea spatiului Schengen nu coincide insa cu deschiderea pietei de munca in Occident. Cei care doresc sa plece pentru a munci legal in strainatate vor urma aceleasi proceduri ca si pana acum, adica se vor adresa ambasadelor pentru obtinerea vizei. Persoanele care se afla in vizita la rude sau in vacanta pe teritoriul unui stat Schengen nu pot solicita autoritatilor locale obtinerea unei vize de munca si nici nu pot obtine prelungirea valabilitatii vizei acordate anterior, nici macar o zi. Daca un cetatean roman este descoperit ca lucreaza la negru intr-o tara Schengen, automat se pricopseste cu interdictia de a mai intra vreodata in spatiul amintit.
Tepe cu locurile de munca in strainatate Cum ne ferim de falsuri
Multi romani, mai ales cei din provincie, au fost pacaliti de firme-pirat. Acestea le-au promis marea cu sarea, le-au luat bani in avans si i-au lasat cu buza umflata. Pentru a nu cadea in plasa unei asemenea firme (mai ales ca Internet-ul e plin de site-uri specializate in recrutarea de muncitori romani) este bine sa urmezi anumite proceduri, prin care sa verifici daca firma e acreditata de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.
Solicita raspunsuri la intrebarile tale, telefonic sau in scris, de la Directiile judetene de Munca sau Oficiul National de Plasare si Recrutare a Fortei de Munca in Strainatate, din Bucuresti, str. Walter Maracineanu, nr.1.
Cu munca in străinătate, inceputul e greu
Oana si Costel au in jur de 40 de ani. De profesie sunt operatori calculator. Din 1995, muncesc in Germania cate trei luni pe an, in domeniul hotelier. Oana: „Ideea ne-a venit cand eram lefteri. Cumnatul meu lucra in Germania, ca bucatar la restaurantul unui hotel. A vorbit cu patroana sa ne cheme sa muncim trei luni ca lucratori necalificati”. Au strans bani pentru transport, viza si de buzunar. Au obtinut aprobarile necesare atat din partea Ministerului Muncii din Romania, cat si a celui din Germania. La inceput, Oana era camerista, iar Costel, gradinar. A fost greu, mai ales ca nu stiau bine limba. Dupa un timp, au avansat. Oana – la bar, Costel – zugrav si ajutor de bucatar. Dupa un an, Oana a devenit chelnerita, iar Costel – bucatar plin. Muncesc cate 10-12 ore pe zi, cu doua zile pe saptamana pauza. „Patronul nu te scapa din ochi si, dupa ce ai terminat un lucru, iti da altceva de facut. Nu stai o clipa.
Experienta din Germania m-a schimbat, mi-a modificat felul de a privi munca. Cand ma intorc in Romania si n-am de lucru nici prin casa, mi se pare ca pierd timpul!” Fiecare e platit lunar cu un salariu destul de bun. Dupa ce li se opresc sumele corespunzatoare impozitelor si diferitelor tipuri de asigurari, banii pe cazarea si masa de la hotel, mai raman in mana cu bani suficienti. „Banii ne ajung sa traim noua luni in Romania. Muncim din greu trei luni, dupa care revenim acasa si noua luni ne plimbam la brat in Cismigiu. Ne-am obisnuit cu stilul de munca, cu oamenii. Daca insa am gasi de lucru in Romania si am primi niste salarii rezonabile, nu am mai pleca nicaieri.”
Munca legala in strainatate
Avantaje
• Contract de munca ferm, care prevede clar conditiile de angajare, de incetare a angajarii sau de reangajare, functia, salariul, durata timpului de munca si de repaus, datele de plata a salariului etc.
• Acordarea de asistenta medicala in caz de accident sau de boala profesionala in tara respectiva
• Pensie de asigurari sociale din partea statului strain dupa o anumita perioada de munca
Riscuri
• In cazul statului Israel, Egipt, Irak: un grad ridicat de expunere la atentate, incidente armate, explozii de bombe etc.
• Cazarea in vagoane mobile, in cazul lucratorilor romani din parcurile de distractii germane, si in baraci, in cazul constructorilor din Israel.
• Riscul de a nu mai gasi serviciu in Romania.
Munca la negru
„Avantaje”
• Neplata impozitelor si a asigurarilor
• Posibilitatea de a munci pe o perioada mai mare de timp decat cea prevazuta in acordurile guvernamentale
Riscuri
• Nici o garantie ca salariul negociat va fi platit.
• Lipsa oricarei asigurari medicale sau sociale
• Neacordarea vreunei despagubiri in cazul accidentelor de munca sau al bolilor profesionale
• Emiterea interdictiei de a calatori in spatiul Schengen, in cazul in care lucratorul este descoperit.
• Probabilitatea de a fi santajat cu expulzarea daca angajatul nu accepta conditiile patronului.
• Nereglementarea duratei zilei de munca si a perioadei de odihna
