O firma finlandeză produce acum la Jucu, in judeţul Cluj, şi a început colaborări cu universităţile Babeş-Bolyai şi cu Universitatea Tehnică din Cluj pentru activităţi de cercetare.
La Titu, anul acesta, a fost deschis Centrul de Inginerie Renault Technologie. Renault colaborează de câţiva ani cu Universitatea Politehnică din Bucureşti şi cu Universităţile din Piteşti, Craiova, Iaşi, Galaţi, prin proiecte comune, coordonate în cadrul unor întâlniri trimestriale. Centrul de la Titu va angaja 1.600 de ingineri, dintre care mulţi vor lucra în proiectare.
Investiţiile de la Jucu si Titu reprezintă o cerere de cercetare care va îmbunătăţi calitatea educaţiei în universităţile tehnice. Posibilitatea de a lucra în cercetare pentru mari companii va creşte competiţia în rândul studenţilor şi importanţa activităţilor de cercetare în timpul facultăţii. Universităţile româneşti pot deveni competitive pe măsură ce va creşte cererea de cercetare din partea mediului privat. Statul dispune de instrumente pentru a stimula această cerere, dintre care se remarcă parcurile ştiinţifice şi fondurile structurale.
Parc stiintific
Un exemplu de parc ştiintific este “Tehnopolis”, o asociere între Universităţile din Iaşi şi autorităţile locale, finanţată prin Phare 2000. Firmele sunt atrase în parc de unele facilităţi fiscale modeste şi de serviciile oferite de universităţi, care la Tehnopolis pot consta în instruire dedicată, consultanţă de specialitate în domenii tehnice sau cercetare de laborator.
Alte postari citite chiar acum:
Fondurile structurale pentru universitati
Fondurile structurale pentru sprijinirea parteneriatelor dintre universităţi si întreprinderi se ridică la 184 de milioane de euro pe perioada 2007-2013, iar valoarea solicitată prin proiecte a fost de 142% din valoarea alocată. Unele universităţi au deschis departamente speciale pentru a susţine accesarea şi implementarea proiectelor cu finanţare europeană. Consider că universităţile care au capacitatea administrativă şi managerială să înfiinţeze parcuri ştiinţifice şi să atragă cât mai multe fonduri europene vor fi şi primele universităţi româneşti din top 500.
Calitatea educatiei in Romania
Discursul asupra calităţii educaţiei în România este centrat prea mult pe problema resurselor umane. Investiţiile în resurse umane sunt viciate de problema corupţiei în mediul universitar iar simpla creştere a numărului de doctoranzi sau cercetători este inutilă fară o cerere susţinută de cercetare din partea mediului privat. Interesul ridicat pentru fondurile structurale alocate cercetării este un semnal că o creştere a cheltuielilor publice pentru cercetare ar fi absorbită de firme inovatoare.
Sprijinirea universităţilor prin sprijinirea parteneriatelor lor cu firme inovatoare este un mecanism mai sănătos de creştere a calităţii educaţiei şi cercetării decât investiţia directă în resursa umană.
