Temperatura ridicata de afara si umiditatea mare a aerului predispun la dezvoltarea complicatiilor produse de supraincalzire. Faci parte din categoria persoanelor aflate „la risc”? Stii sa recunosti „semnalele de alarma”? Cum actionezi?
Chiar daca in aceasta vara am avut parte de mai multe ploi decat de obicei, zilele caniculare nu ne-au ocolit. In timpul verii, un procent important din apelurile la serviciile de ambulanta sunt datorate diverselor complicatii cauzate de caldura excesiva. Umiditatea din atmosfera creste si mai mult riscul de aparitie a acestor complicatii!
Cand este prea cald, fenomenul este invers: se deschide larg „radiatorul” – pielea devine foarte calda, iar inima incepe sa bata mai repede, tocmai pentru a pompa mai mult sange fierbinte spre piele si a-l raci. In mod normal, zilnic se pierde o cantitate importanta de apa (aproape un litru) prin respiratie si transpiratie.
Cand afara este foarte cald, cantitatea de apa pierduta prin sudoare poate creste foarte mult. Apa se evapora de pe suprafata pielii si preia caldura. Daca umiditatea aerului este mare, apa se va evapora mai incet (sau deloc) si de aceea este mai greu de suportat o caldura umeda fata de una uscata!
Cand se produce prea multa caldura? Cand te apuca joggingul intr-o zi torida! De regula, atletii, maratonistii, pompierii si lucratorii in constructii fac mai des crampe (sau forme mai grave, vezi mai jos) datorate supraincalzirii.
Insa majoritatea celor care mor prin soc termic nu sunt atleti si nici macar nu au o activitate fizica intensa, ba din contra: stau la umbra si sunt sedentari! In aceste cazuri se strica ceva la „sistemul de racire”: „lichidul de racire este sub nivel” – persoana nu a baut suficienta apa si este deshidratata, ori centrul de control nu functioneaza corespunzator (mai ales la copiii foarte mici) ori exista boli asociate care impiedica buna functionare a organismului (insuficienta cardiaca, diabet zaharat, sau alte suferinte cronice). Consumul de alcool si cafeina duce si el la deshidratare si predispune la supraincalzire.
Tulburarile date de supraincalzire afecteaza toate varstele, dar, pe masura ce imbatranim, le facem fata din ce in ce mai greu: aceleasi conditii care la un tanar de 18 ani produc doar crampe musculare, la un adult de 40 determina extenuarea termica, iar la un batran de 70 de ani soc termic
Organismul incearca sa se „racoreasca” prin sudoare, numai ca, pe langa apa, sudoarea contine si o cantitate insemnata de electroliti. In conditiile unei transpiratii intense, chiar daca organismul economiseste la maximum mineralele eliminate prin sudoare, totusi ele se pierd si pot produce dezechilibre electrolitice importante, traduse clinic tocmai prin aceste tulburari produse de supraincalzire.
Extenuarea termica este o situatie mult mai serioasa care necesita atentie imediata. Ea apare de cele mai multe ori dupa expunerea prelungita (mai multe ore) intr-un mediu foarte cald si umed. S-au pierdut deja foarte multe lichide si electroliti. Temperatura corpului poate atinge si 39 de grade Celsius. Pielea este rece, umeda si palida. Durerea de cap apare insotita de greata si o stare generala de „sfarseala” (slabiciune, extenuare). Ameteala si senzatia de lesin dau tarcoale. Urina este concentrata (culoare galben inchis). Intr-o astfel de situatie este esential sa supraveghezi gradul de orientare al persoanei: confuzia este semn rau!
Temperatura corpului ajunge la 40-41 de grade. Elementul cheie este aparitia dezorientarii! Pielea este rosie, calda si USCATA! In ciuda temperaturii ridicate, persoana nu mai transpira.
Are dificultati de mers, este anxioasa, confuza, iritata ba chiar agresiva. Respira superficial si repede. Pulsul este rapid (ajunge usor si la 160 batai/minut). Isi pierde cunostinta intrand in coma. Pot aparea si convulsii – contractii spasmodice ale membrelor si trunchiului.
Unul dintre principalele mecanisme adaptative in supraincalzire este pomparea unei cantitati mai mari de sange spre periferie (cu precadere spre piele). In insuficienta cardiaca, acest lucru este foarte greu realizabil, daca nu chiar imposibil!
Dieta hiposodata (sarea de bucatarie devine „inamic public”) impiedica refacerea „capitalului” de elemente minerale – dintre care multe se pierd vara prin transpiratii excesive. Diversele tratamente menite sa ajute inima predispun la dezvoltarea complicatiilor date de supraincalzire. Astfel diureticele „storc” apa si mi-neralele din organism, fapt ce predispune la aparitia mai rapida a extenuarii termice. Betablocantele, medicamente foarte iubite si pretuite de cardiologi, actioneaza in principal prin scaderea frecventei cardiace, anuland unul din mecanismele adaptative cheie in termoreglare: cresterea frecventei cardiace!
Lupusul eritematos sistemic este o alta afectiune ce poate fi agravata de caldura. Aproximativ 70 % din pacientii cu lupus acuza aparitia unor leziuni dermatologice, a oboselii si a durerilor articulare la expunerea prelungita la soare. Borurile largi, hainele vaporoase dar cu pantaloni si maneci lungi, plus o crema cu factor de protectie solara ridicat (peste 15) pot impiedica aparitia acestor acuze.
Hainele nu trebuie sa te stranga sau sa fie „plastice supraelastice”: ele vor impiedica evaporarea sudorii, fortand orga-nismul sa transpire suplimentar. Tricourile si pantalonii largi deschisi la culoare (culorile inchise absorb energia solara si se incalzesc suplimentar) sunt obligatorii! Nu pleca sa faci piata la ora 12! Lasa joggingul pentru seara (dupa 20.00)! Limiteaza-ti pe cat de mult posibil „drumurile” la amiaza.
Aclimatizarea reprezinta adaptarea fiziologica a organismului pentru a raspunde mai eficient la diferitele modificari climatice. Daca mergi in Egipt in august, stai cat mai mult protejat de aerul conditionat si nu te apuca sa faci „bazarul” de la cap la coada.
Daca lichidele sunt reci (dar nu cu stropi de gheata) e si mai bine! De cele mai multe ori hidratarea din belsug rezolva problema, fara a fi necesar mersul la camera de garda a spitalului.
Intinde-o cu picioarele usor ridicate intr-un loc racoros, dezbrac-o si acoper-o cu prosoape ude. Foloseste-te de un ventilator pentru a creste eficienta acestei „manevre”.
Pungi cu gheata in zonele intens vascularizate (gat, la subrat, plica inghinala) sunt folositoare. Dusul rece sau cufundarea persoanei cu soc termic intr-o cada cu apa rece poate scadea rapid si eficient temperatura. NU administra medicamente folosite in mod curent la combaterea febrei (aspirina, paracetomol, etc.) ele sunt nefolositoare, ba chiar pot face mult rau in astfel de situatii. NU ii da sa bea lichide daca stare lui de constienta este precara!
Medicii de pe ambulanta vor continua manevrele de racire a pacientului in paralel cu masuri suplimentare: vor administra perfuzii intravenoase pentru reechilibrarea hidro-electrolitica, vor monitoriza ritmul cardiac, respiratia, temperatura, etc.
- Locuitorii zonelor reci ce ajung fara aclimatizare in zone „incinse” ale globului.
- Varstele extreme: copiii foarte mici si batranii
- Cei cu aport scazut de lichide si minerale
- Consumatorii de alcool, cafeina, droguri ilicite
- Suferinzii de boli cro-nice: insuficienta cardiaca, diabet zaharat, lupus, scleroza multipla, obezitate.
- Cei care iau urmatoarele medicamente: betablocante, diuretice, anticolinergice, antipsihotice.