Ca o ironie a sortii, in comunism, constructiile in care astazi functioneaza Mall-urile urmau sa adaposteasca o serie de cantine-gigant, destinate clasei proletare.
Fostul dictator intentionase sa construiasca, pe la inceputul anilor ‘80, sase cladiri in care – pe baza unor cartele – orice om al muncii putea sa ia masa. Ceausescu dadea astfel doua palme dintr-un foc, atat capitalismului, cat si comunismului de la Rasarit: ii scotea pe oameni in oras sa ia masa in cel mai dur stil occidental si elimina circulatia banilor in natura, un deziderat al lui Marx, care nu a putut fi realizat nici macar in Uniunea Sovietica.
Proiectul a esuat in mod lamentabil din lipsa de fonduri si mai ales din cauza decesului proiectantului-sef, in decembrie 1989. Au ramas multa vreme ca o marturie a acelor vremuri niste schelete uriase in forma de ciuperca, tinute pe verticala de un morman de fiare contorsionate si ruginite, vegheate de una sau doua macarale scoase de mult din functiune. Vestigiile pe care s-au construit actualele Mall-uri au purtat, ani de zile, numele de Circuri ale Foamei
In ziua de azi, aproape ca nu este bucurestean care sa nu fi ajuns la un magazin de tip Mall. Sub pretextul ca au vrut sa vada un film, sa manance o inghetata, sa-si duca prietena la restaurantul chinezesc ori sa-si cumpere o haina de firma, multi vin sa vada miracolul occidental ajuns, in sfarsit, si pe malurile Dambovitei. Imediat ce intri in magazinele de tip Mall, te izbeste aerul de duminica, la care contribuie faptul ca toti cumparatorii iti lasa impresia ca sunt imbracati ca pentru o zi de sarbatoare. Fetele de liceu isi etaleaza jumatate din garderoba, lasand destul loc pentru piele si decolteuri adanci, tinerele domnite la bratul unui domn in varsta privesc doar inainte, agasate de privirile iscoditoare ale celor din jur, in timp ce tinerii etaleaza ultimul racnet in materie de tricouri negre mulate pe corp.
Alte postari citite chiar acum:
Ai uneori sentimentul ca pe culoarele generoase si scaldate intr-o lumina perfecta asisti la o parada a modei, uneori, reusita, dar, de cele mai multe ori, de un gust indoielnic. Nu o data am auzit in autobuz sau in tramvai discutii purtate intre adolescente care isi dadeau intalnire dupa orele de scoala la Mall. Si atunci intrebarea: „De ce mergem la Mall? Sa epatam sau pentru a face cumparaturile?” devine cat se poate de legitima.
MALLUL este al treilea loc de petrecere a timpului, dupa casa si slujba
Doua sunt elementele definitorii pentru conceptul de mall: cumparaturile si entertainment-ul.
Nevoia de a face cumparaturi si nevoia de a petrece timpulliber intr-un mod cat mai variat anima comportamentul omului contemporan. Cumparaturile sunt una dintre cele mai importante activitati sociale moderne. Statistic vorbind, acestea ocupa locul al doilea, dupa vizionarea programelor TV. Din acest punct de vedere, magazinele de tip Mall au o oferta variata, care exploateaza la maximum acest tip de nevoi. Insa, pentru ca reteta sa fie de succes, este nevoie ca aceasta combinatie sa fie prezentata in cadrul unui spatiu larg, care sa creeze impresia de spatiu deschis – prin preluarea unor elemente specifice mediului natural (plante impresionate prin dimensiuni, fantani arteziene etc.).
Ceea ce reuseste intr-o foarte mare masura conceptul de Mall sa realizeze este un foarte bun management al impresiei. Indivizilor li se creeaza deopotriva impresia de libertate si siguranta, de spatiu public, pe de o parte, si de spatiu privat, pe de cealalta parte. Probabil, ca urmare a acestui fapt, in Statele Unite ale Americii, Mall-ul reprezenta prin anii ’80 al treilea loc, dupa casa si slujba, de petrecere a timpului, incercand sa surprinda prin ce atrage acest tip de magazin.
Se evidentiaza la cele doua clase sociale antagonice (noua burghezie si clasele sociale cu venit redus), ambele intr-o puternica expansiune in Romania, modele identice de comportament denumite “voyeurism de Mall”, adica tendinta de afisare intr-un spatiu social care nu corespunde posibilitatilor reale de cumparare. Mall-ul devine pentru aceste clase un loc dezirabil, caruia aspira sa-i apartina, iar „afisarea” in cadrul lui vrea sa dea impresia ca sunt egalii celor cu posibilitati materiale pe masura preturilor practicate.
Mall-ul este un construct media
Oamenii veniti la Mall au aerul ca tocmai au iesit la o plimbare in parc. Aproape nimeni nu duce in maini plase ori pachete care sa indice faptul ca tocmai au facut cumparaturi. Din aceasta perspectiva, exista un puternic dezechilibru intre puterea generala de cumparare a romanilor si preturile practicate in magazinele de tip Mall. De aici, impresia ca, in momentul de fata, componenta de shopping este devansata de cea de entertainment.
Publicitatea si incercarea romanilor de a copia modele vestice este cauza cea mai importanta a acestor „plimbari” prin magazinele de tip Mall. „Avand in vedere cantitatea de informatie comerciala cu care mijloacele mass-media bombardeaza publicul din Romania, putem spune ca acest fenomen va exploda in scurt timp, urmand sa capete amploarea pe care o are si in statele occidentale. Tarile din Europa care au trecut printr-un proces indelungat de industrializare si-au conturat puternic spiritul si comportamentul comercial. In tarile din Europa de Est si in Romania in special, aceasta lunga perioada de conturare a unui comportament economic si de piata lipseste, de aceea transformarile in acest plan sunt bruste, chiar socante”.
Mall-ul: axis mundi sau banal spatiu comercial?
„In vreme de bunastare si pace, portofelul este arma principala a unei persoane care traieste in societatea capi talista. In acelasi timp, consumul devine un instrument de masura si de comparatie a vitezei cu care individul adopta noi modele comportamentale. Spatiul de la Mall nu este in mod necesar un spatiu monden. In ziua de azi, in Occident, printr-o crestere constanta a veniturilor, Mall-ul tinde sa se banalizeaze, iar persoane educate si cu venituri mari sau mijlocii il gasesc desuet si insipid”.
Se poate invoca in cazul acesta eternul slogan „ca la noi, la nimeni”? „In Romania, daca judecam dupa relatia dintre preturi si puterea de cumparare a romanilor, magazinele de tip Mall par a se adresa mai degraba persoanelor aflate la varful ierarhiei socio-economice. O constatare aflata la indemana oricarui observator este ca, in general, plaja „vizitatorilor” din mall-urile romanesti este vasta si variata din punctul de vedere al resurselor financiare”! Este o chestiune de timp pana cand si romanii vor privi acest tip de magazin cu aceiasi ochi cu care il privesc astazi occidentalii.
Decalajul financiar dintre posibilitatile de cumparare si preturile practicate este cea dintai cauza care face ca acest spatiu comercial sa fie privit intr-un mod diferit de romani si straini. Probabil ca, intr-un numar de ani greu de precizat, magazinele de tip Mall din Romania vor avea aceeasi soarta.
In loc de concluzie e loc de urmari
In Romania, mall-ul este pe val in optiunile de petrecere a timpului liber. Intr-o oarecare masura, a merge la mall se asociaza cu o modalitate de evadare din viata de zi cu zi; imaginile, locurile si mesajele pe care mall-ul le presupune a se constitui intr-un concept se combina intr-o armonie de ordin spatial, psihologic si antropologic, creand iluzia unei lumi diferite de cea a vietii cotidiene!
Totusi, a fost acest tip de magazin integrat in constiinta noastra? Este el un succes financiar sau a ramas la stadiul de simbol ? Greu de spus. In orice caz, Malllul tinde sa inlocuiasca tot mai mult „ceasul de la Universitate” ori „statia de autobuz de la coada calului lui Mihai Viteazul”, ca locuri de intalnire ale bucures- tenilor. El se vrea deopotriva un substitut pentru magazinele din centru, de unde protipendada de tip nou isi face cumparaturile de lux.
