ABUZUL DE DROGURI
– utilizarea cronicã a unor compusi chimici, fãrã indicatie medicalã / scop recreativ
POFTA („CRAVING”)
– irezistibilã
– impulsul de a retrãi o experientã prealabilã generatã de o substantã psihoactivã
DEPENDENTA
– necesitatea imperioasã psihologicã si fiziologicã de a repeta administrarea unei substante
TOLERANTA
– reducerea progresivã a efectelor unui drog la administrarea repetatã a unei doze
– apare necesitatea cresterii dozei
SINDROMUL DE INTRERUPERE
– întreruperea administrãrii îndelungate a unui drog de abuz
Consumul de droguri nu exclude comorbiditatea:
– depresiei
– tulburãrilor de conduitã
– alte tulburãri mentale
– boli cronice sau infectioase
FACTORI DE RISC PENTRU CONSUMUL DE DROGURI
– alcoolism maternal
– alcoolism / abuz de droguri la pãrinti
– antecedente familiale de alcoolism
– antecedente antisociale de comportament antisocial
– abuz împotriva copilului / neglijare intra sau extrafamilial
– pãrinti cu slabe calitãti de pãrinti
– relatie proastã cu pãrintii
– abuz de droguri de cãtre frati / surori
– abuz de droguri de cãtre prieteni
– perceptia asupra utilizãrii drogurilor (de grup)
– insuccese la scoalã
– interes scãzut pentru scoalã / performante
– autoevaluare defectuoasã
– comportament antisocial precoce
– Psihopatologie / depresie în special
– Trãsãturi negative de caracter
* minciuni repetate
* lipsa de întelegere fatã de sentimentele celorlalti
* preferã recompensa imediatã celei tardive în cãutarea senzatiilor
* insensibil la pedepse
– Dependenta antisocialã de alcool / alte droguri
– Comunitate dezorganizatã
– Comportament delicvent
– Religiozitate redusã
– Uz precoce de alcool
– Experiente timpurii cu alcool / alte droguri
– Activitate sexualã timpurie
Clasificarea drogurilor* de abuz (criterii: utilizare medicalã legitimã şi gravitatea dependentei)
· Narcotice (narcotice în nomenclatura anglo-saxonã = opiacee)
· Sedativ hipnotice
· Stimulante SNC
· Halucinogene
· Fenciclidinã (face parte implicit şi din categoria halucinogenelor)
· Canabinoizi (face parte implicit şi din categoria halucinogenelor)
· Inhalatoare (incluse din considerente practice, criteriul nefiind de clasã toxicodinamicã)
· Diverse
Droguri din categoria I-a
Fãrã utilizare medicalã
Posedã cel mai înalt potential de dependentã si abuz
· Heroina
· LSD
· Marijuana (tetrahidrocanabinol)
· Hasis
· Metilendioxiamfetamina (MDA, „Eve”)
· Metilendioximetilamfetamina (MDMA, ecstasy, „Adam”)
· Mescalina
· Peyot
· Psilocibina
Droguri din categoria a II-a
Utilizare legitimã medicalã
Potential înalt de dependentã si abuz
Amfetamina Fentanil
Cocaina Hidrocodon
Metilfenidatul Levorfanol
Fenmetrazina Meperidina
Amobarbital Metadona
Metaqualon Morfina
Pentobarbital Opiu
Secobarbital Oxicodona
Codeina Oximorfona
Fenciclidina
Droguri din categoria a III-a
Potential moderat de abuz
Benzfetamina
Glutetimida
Metiprilon
Paracetamol + codeina
Aspirinã, fenacetinã (paracetamol) + cofeinã + codeinã
Aspirinã + codeinã
Droguri din categoria a IV-a
Potential mai redus de abuz si dependentã
Fentermina Mefobarbital
Cloralhidrat Fenobarbital
Clordiazepoxid Propoxifen
Clonazepam Pentazocina
Clorazepam Meprobamat
Diazepam
Droguri stimulante
Nicotina
Amfetaminele
Cocaina
Metilfenidat
Anorexigene
Inhalatorii
• Hidrocarburi fluorurate (freoni) – efecte:
– aritmii cardiace
– ectopii ventriculare si posibil fibrilatie ventricularã
• Solventi
• Substante volatile
– eteruri
– cetone
– hidrocarburi aromatice asi alifatice (utilizate pentru vopsele, lacuri, adezivi, lichide de curãtire, aerosoli sau combustibili)
CRITERII DE DIAGNOSTIC PENTRU INTOXICATIA CU OPIOIDE (DSM – IV) 1994
(dependenti de opioide)
A. Utilizarea recentã a unui opioid
B. Comportament clinic semnificativ maladaptativ sau cu tulburãri psihice: euforie initialã urmatã de apatie, disforie, agitatie psiho-motorie, retardare, tulburãri de judecatã, tulburãri de adaptare profesionalã sau socialã, tulburãri apãrute în timpul sau imediat dupã utilizarea opioidului
C. Constrictie pupilarã (miozã)
– Midriazã – intoxicatie gravã cu hipoxie la care se asociazã posibil:
* ddeprimare sau comã
* vorbire dificilã
* tulburãri de atentie sau memorie
D. Simptomele nu pot fi puse pe seama altor tulburãri medicale sau pe seama unei alte tulburãri mentale
SIMPTOME FIZICE LEGATE DE CONSUMUL DE DROGURI
– pleoape cãzute
– ochii rosii
– pupile dilatate/contractate
– ten anormal de palid
– insomnie
– somn la ore neobisnuite
– îmbolnãviri frecvente (scãderii rezistentei la infectii)
– guturai
– tuse slabã
– dureri la nivelul toracelui
– modificãri ale apetitului
– pierderi în greutate
SCHIMBARI DE COMPORTAMENT
– schimbãri de dispozitie inexplicabilã
– depresie
– anxietate
– reactii exagerate fatã de unele cereri simple
– lipsã de consideratie pentru ceilalti
– pierderea interesului fatã de unele activitãti
– plictisealã, indiferentã
– pierderea remarcabilã a puterii de concentrare
– pierderea memoriei imediate
– schimbarea sistemului de valori, a idealurilor
– noi prieteni pe care nu este interesat sã îi prezinte
– absente inexplicabile de acasã
– furt de bani / disparitia unor obiecte care pot fi vândute usor
INDICII FIZICI
– pachete mici de aluminiu
– esente parfumate / deodorante pentru încãperi
– picãturi pentru ochi
– tigãri rulate
– tigãri pe jumãtate scuturate si mãruntite
– foite de tigãri
– prafuri, grãunte
– capsule sau comprimate de origine necunoscute
– pipe, accesorii de pipã
– lingurite
– lame de ras
– cutite cu capãt ars
SCHIMBARI INREGISTRATE IN MEDIUL SCOLAR
– scãderea randamentului scolar
– diminuarea memoriei imediate / a capacitãtii de concentrare / a atentiei
– absente / întârzieri frecvente
– lipsa de participare în clasã
-somnolentã în timpul orelor
– tinutã neglijatã
– apatie
– probleme de comportament
– nou grup de prieteni
TIPURI DE CONSUMATORI (functie de gravitate)
A. OCAZIONALI
– doze moderate (ocazii „exceptionale” – ca scop recreativ / experimental)
– riscul – trecerea de la folosirea intermitentã la cea constantã
B. DE WEEKEND
– doze mari (intermitent, la sfârsit de sãptãmânã)
– scopul de a uita dificultãtile existentei / esecurile vietii cotidiene
– sentimentul de vinovãtie / autourã
– creste riscul de a trece la folosirea regulatã a unor doze mai mari
– ciclu de trãiri emotionale: consum ® culpabilizare ® remuscare ® nevoia de consum crescut
C. TOXIFILICI
– consum regulat (doze moderate)
– convingerea iluzorie cã se poate lãsa oricând – consumul aproape zilnic ® dependentã / la nevoia de droguri mai puternice
– absenta nu dureazã.
D. TOXICOMANI
– consumã doze mari regulate, droguri diferite – dependenta afecteazã progresiv viata socialã / starea materialã / existenta în general
– argumentele morale / rationale, dovedirea efectelor distructive, fizice sau psihice nu mai pot înlãtura nevoia de drog.
CRITERII DE DIAGNOSTIC PENTRU SINDROMUL DE INTRERUPERE LA OPIOIDE (DSM – IV)
A. Unul din urmãtoarele:
1. Intreruperea sau reducerea utilizãrii unui opioid care a fost folosit intens (sãptãmâni sau mai mult)
2. Administrarea unui antagonist de opioizi dupã o perioadã de utilizare a opioizilor)
B. Trei sau mai multe dintre urmãtoarele, dezvoltete în câteva minute sau zile dupã criteriile A:
1. Dispozitie disforicã
2. Greatã sau vomã
3. Dureri musculare
4. Lacrimatie sau rinoree
5. Midriazã, piloerectie, transpiratie
6. Diaree
7. Cãscat
8. Febrã
9. Insomnie
C. Simptomele din B produc alterãri ale stãrii clinice sau blocaje ale functiilor sociale, profesionale sau de alt tip ale individului
D. Simptomele nu pot fi puse pe seama altor afectiuni medicale sau altor tulburãri mentale
SINDROMUL DE INTRERUPERE LA OPIACEE
SIMPTOME
– INTENTIONALE
– comportament orientat spre obtinerea drogului
– rugãminti / solicitãri / manipulãri
– comportament accentuat în mãsura evidentierii întreruperii
– NEINTENTIONALE
8 – 12 ore dupã heroinã sau metadonã
lacrimatie
rinoree
cãscat
transpiratii
14 – 24 ore
agitatie
midriazã
anorexie
piele de gâscã
iritabilitate
tremurãturi
Maxim
insomnie
anorexie
agitatie extremã / anxietate
corizã
slãbiciune
depresie
greatã
vomã
colici intestinale
diaree
tahicardie
hipertensiune
frisoane / transpiratie excesivã
Morfinã si heroinã
– maxim la 36 – 48 ore
– se mentine 72 ore
– descreste la 5 – 10 zile
TOXICODEPENDENTA – CRIMINALITATE
Individ
® familie
® societate
Toxicomania nu este apanajul claselor defavorizate
Toxicomania este însã favorizatã de fenomenele socio-economice, familiale, de mediu
– sãrãcia
– somaj
– rasism
– particularitãti psiho-comportamentale
– anturaj
– context familial
– educatie
Toxicodependentã – violentã
Violentã directã – consecutivã actiunii drogului (aspect psihodinamic)
Violenta indirectã
– lumea toxicomanilor
violentã
delictualã
– consecutivã procurãrii drogului (aspect economic)
Consecinta abordãrii diferite: curent prohibitionist si curent proliberalizarea consumului
Necesitatea abordãrii complexe a fenomenului
COMPLICATIILE INFECTIOASE ALE DEPENDENTEI DE DROGURI
1. COMPLICATII INFECTIOASE LEGATE DE VIATA SI STATUTUL SOCIO-ECONOMIC AL TOXICOMANULUI
– maladiile transmisibile pe cale sexualã
* gonococia
* sifilisul
* chlamidiaza
* candidoza
* tricomoniaza
* papilomaviroze
* SIDA
– tuberculoza – transmisã pe cale aerianã
* pacienti fãrã domiciliu stabil
* detinuti
* imunodeprimati
– leziunile buco-dentare (deficit de igienã buco-dentarã si malnutritie)
– scabia
2. COMPLICATII INFECTIOASE LEGATE DE ABSENTA ASEPSIEI IN CURSUL INJECTARII INTRAVENOASE
– infectiile pielii si tesuturilor moi
* furuncule
* abcese cutanate
* celulite
* limfangite
* flebite, tromboflebite septice
* piomiozite
* necroze
* gangrene
* embolii gazoase
– metastaze septice (punct de plecare cutanat)
* osoase
* articulare
* cardiace
* pulmonare
* cerebrale
* generale (septicemie)
– infectii osteo-articulare
* osteite
* osteo-artrite
– endocarditele infectioase
– infectiile cerebrale
– infectiile pulmonare
– candidozele diseminate
3. CONTAMINAREA PE CALE INTRAVENOASA
– hepatita viralã tip B
– hepatitã viralã de tip C
– hepatita viralã tip D
– infectia cu virusul imunodeficientei umane
COMPLICATIILE PSIHIATRICE ALE DEPENDENTEI DE HEROINA
1. STARILE DEPRESIVE
– tulburarea depresivã (60%)
– tentative de suicid (10 – 20%)
2. SINDROAME CONFUZIONALE
– dezorientatã temporo-spatialã
– îngustarea câmpului constientei cu amnezie anterogradã
– manifestãri halucinatorii
– confuzia mentalã
3. STARILE PSIHOTICE
– agitatie psiho-motorie
– impulsivitate
– hiperactivitate
– stereotipii
– delir interpretativ (temã persecutorie)
– iluzii
– halucinatii vizuale
4. SINDROMUL AMOTIVATIONAL
– dezinteres afectiv / intelectual / relationare
– astenie fizicã si psihicã (reducerea activitãtii, inhibitie psihomotorie – abulie, apragmatism)
– tristete (fãrã depresie adevãratã)
– pierderea elanului vital / dinamismului
