Ceapa este foarte cunoscută ca remediu în foarte multe afecţiuni încă din antichitate.
Denumiri populare: arpagic, cabă, cebulă, ceapă-bulgărească, ceapă de apă, ceapă de arpagic, ceapă de grădină, ceapă-haşmă, ceapă-lunguieşă, ceapă-moldovenească, cepoi, cepşoară de vară, ceaclama, hagimă, hajmă, harpagică, herpejică, hocegi, orceag, parpagică, samulastră, ţeapă, ţeapi, ţepoi.
În tradiţia populară: cojile de ceapă galbenă uscate, se foloseau pentru a vopsi în galben, fire sau ouă. Cojile de ceapă roşie macerate în apă timp de 5 zile şi apoi fierte cu alaun se foloseau pentru colorarea mătăsii şi ouălor în galben, portocaliu ori brun.
Alte postari citite chiar acum:
A fost unul din leacurile cele mai importante. Bulbul pisat şi copt se folosea contra buboaielor şi loviturilor.
În unele zone ceapa se cocea în spuză, i se scotea miezul şi se introducea în locul lui o bucăţică de lumânare sau seu, se lepăda apoi coaja şi aşa cum era caldă se punea câte o foaie pe buboaie.
Pe lovituri se legau de mai multe ori cu ceapă, pisată cu muchea toporului, nu tocată, presărată cu multă sare şi stropită cu rachiu. Cu ceapă se făceau legături la bube.
La arsuri se aplica ceapă pisată şi amestecată cu smântână. La gâlme se punea ceapă pisată cu sare sau prăjită cu săpun, untură râncedă cu ceapă. Sau ceapă friptă şi frunze de nalbă. Pentru durere de burtă se tăia o ceapă în două, se presăra cu piper şi se lega la buric; ori se pisau bine 3-4 cepe coapte în spuză, amestecate cu făină şi apă călduţă şi se punea cataplasmă pe burtă.
Pe Someş se făceau spălături cu zeamă de ceapă contra căderi părului.
La limbrici se tăia 1-2 cepe, încă de cu seară, şi se punea într-un vas cu apă, unde se lăsau o noapte, apoi dimineaţa pe nemâncate se bea apa.
Compoziţie chimică: vitaminele: B1, B2, B3, B5, B6, B9, B6, E, PP, acid folic. Fitohormoni: auxine, giberline. Enzime: invertaza, oxidaza, peroxidaza, catalaza, lipaza, cistein-liaza, fructozil-transferaze.
Acţiune farmaceutică: antiseptic, antibiotic, analgezic, emolient, rezolutiv, revulsiv. Împiedecă înmulţirea microbiană, chiar contra stafilococilor, limitează durerea sau chiar o suprimă. Diuretic puternic, expectorant, antitusiv, antihelmitic, hipoglicemiant, antitrombotic, afrodiziac, etc. Este utilă în afecţiunile cardiace deoarece fluidifică sângele fiind utilă în tromboze în special. Cea mai utilă este ceapa verde, dar la fel de bine se poate folosi şi ceapa de iarnă.
Preparare:
-cel mai util este să se consume pentru intern ceapă crudă în special verde sau să se consume suc de ceapă.
-Tinctură- se pune 20 ml de suc de ceapă în 100 ml alcool alimentar de 70 grade. Se ţine timp de 15 zile, apoi se strecoară. Se poate apoi pune la rece în recipiente bine închise şi se poate lua diluat în 100 ml apă câte 1 linguriţă în toate afecţiunile interne de 3 ori pe zi.. Extern se poate folosi aceasta în diferite diluţii în funcţie de toleranţa locală.
-Ceapă crudă ca atare sau macerată câteva ore în ulei de măsline, în salată în crudităţi, aperitive, în toate ciorbele.
-Tăiată fin şi luată cu lapte sau în supă, aşezată pe unt cu pâine.
-O ceapă tăiată fin macerată câteva ore în apă caldă. Se bea maceratul dimineaţa pe nemâncate, cu câteva picături de lămâie în afecţiunile venoase sau cele descrise.
-Contra gripei- lăsăm să se macereze 2 cepe tăiate în felii subţiri în ½ litru apă. Un pahar de macerat între mese şi un alt pahar seara la culcare, vreme de vreo 15 zile.
Contra diareei: o mână de foi de ceapă, brune la un litru de apă se fierbe timp de 15 minute. Se bea ½ litri pe zi.
-Un bulb de ceapă tăiat mărunt se pune cu miere cât să-l acopere. Se mai pune 100 ml apă şi se lasă timp de 24 ore apoi se strecoară. Se bea în fiecare dimineaţă în cure în special în bolile sângelui sau boli mai grave, când se poate face această cură timp de 20 de zile. Este util în candidoze şi foarte multe alte afecţiuni din cele de mai sus (retenţie de urină, infecţii, boli renale, etc).
-Contra diareei sugarilor: se infuzează timp de 2 ore trei cepe tăiate (fără să fie curăţite de coajă-cepe de iarnă) la 1 litru de apă în clocote. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Îndulcit cu zahăr puţin
-Contra paraziţilor intestinali: lăsăm să se macereze 6 zile o ceapă mare tăiată felii într-un litru de vin alb. Un pahar în fiecare dimineaţă timp de 1 săptămână, Se reia timp de 2-3 luni, repetându-se.
-Contra reumatismelor: decoct de 3 cepe tăiate, necurăţate de foiţele învelitoare într-un litru de apă; se fierbe 15 minute, se strecoară şi se ia câte un pahar dimineaţa şi la culcare.
-Contra litiazei biliare: o ceapă mare, tăiată fin, 4 linguri cu ulei de măsline, 150 g apă şi 40 g de untură nesărată. Se lasă să fiarbă 10 minute. Se bea foarte caldă mai multe seri la rând. După 2 ore la culcare se ia un decoct de cruşin. Tratamentul se face o dată în an.
-Se macerează timp de 10 zile ceapă proaspătă într-o cantitate de alcool de 90 egală cu greutatea ei; se iau 3-5 linguriţe pe zi.
-Vin: ceapă tăiată fin……………..300 g
miere lichidă………………..100 g
vin alb………………………600 g
Lăsăm să se macereze 48 ore. Filtrăm şi se ia 2-4 linguri pe zi, în afecţiunile interne.
-50 ml suc de ceapă se pune în 250 ml alcool alimentar de 70˚. Se ţine apoi timp de 10 zile, după care se filtrează. Se va lua câte o linguriţă de 3 ori pe zi.
-Ceapă cu miere: suc de ceapă se amestecă în părţi egale cu miere, preferabil polifloră. Se va lua din aceasta de câte ori este nevoie în cazul tusei, sau pentru tratament câte o linguriţă de 3 ori pe zi.
-Vin cu ceapă: la 1 litru de vin alb se vor pune 50 ml suc de ceapă. Se lasă timp de 8 zile, apoi se va strecura. Se complectează din nou la 1 litru vinul, după care se poate consuma ca tratament câte o lingură de 3 ori pe zi. Este bine să se ia înainte de mese cu 30 minute.
-Ceapă coaptă în cuptor până se înmoaie. Este foarte utilă în cazul în care există un furuncul. Ajută la colectarea puroiului, sparge şi ajută apoi la eliminarea lui şi la vindecare. Se indică de asemenea la toate afecţiunile intestinale şi stomacale.
-Ciorbă cu ceapă- 4-6 cepe tăiate mărunt, se fierb împreună îndelung cu puţină varză tăiată mărunt şi rădăcină de pătrunjel. Se pot consuma în special de către cei care doresc să slăbească fiind un remediu foarte sigur. Se consumă în acest caz zilnic 250 ml de ciorbă din aceasta.
Extern:
-Sinapisme (cataplasme cu muştar) cu cepe crude în reumatism.
-Contra congestiei cefalice şi a meningitei (tratament de sprijin) frecăm tâmplele cu o ceapă şi înfăşurăm picioarele în 1-2 kg de ceapă tăiată 8-10 ore.
-contra migrenelor: cataplasme cu foi de ceapă crude aplicate pe frunte.
-contra retenţiei de urină, contra oliguriei: cataplasme de cepe pe partea de jos a abdomenului.
-Contra negilor; amestecăm ceapă cu sare marină cu argilă în părţi egale. Sau scobim o ceapă şi umplem cavitatea cu sare. –Frecăm negul cu o jumătate de ceapă roşie.
-Contra abceselor, furunculelor, hemoroizilor, cataplasme cu ceapă coaptă. O ceapă coaptă la cuptor caldă, face să colecteze abcesul, flegmonul, etc.
-Contra surdităţii se amestecă 30 g suc de ceapă şi 30 g rachiu, se încălzeşte şi se pun 3-4 picături în ur3eche, de 3 ori pe zi, din care una la culcare.
-Contra nevralgiilor dentare. Să se aşeze în cavitatea dintelui suc de ceapă pus pe un tampon de vată.
-Contra hidropiziei: Ca hrană exclusivă, trei supe cu lapte pe zi, cu o ceapă crudă tocată mărunt. Ameliorarea începe să se remarce după o săptămână. Urinările sunt abundente în 15 zile de la începere.
Se poate folosi la următoarele afecţiuni: acnee- spălături sau loţionări cu suc de ceapă de 2 ori pe zi.
Abcese- ceapă coaptă sub pansament. Adenite- cataplasme cu ceapă coaptă sub pansament care se va schimba de 2 ori pe zi. Se aplică caldă.
Afecţiuni respiratorii, alopecie- frecţii zilnice cu suc de ceapă sau tinctură. Ateroscleroză- tinctură în cure de lungă durată.
Artritism- tinctură cu suc de ceapă. Arsuri- ceapă coaptă cataplasme. Amigdalite- cataplasme cu ceapă coaptă caldă de mai multe ori pe zi, tinctură intern, suc de ceapă sau ceapă zilnic ca aliment cu diferite alimente.
Angină- sec de ceapă de mai multe ori pe zi. Ascită- sub orice formă cât mai multă.
Astenie-tinctură, astm bronhic- tinctură şi suc cu miere. Atonie gastrică – sub ori ce formă. Azotemie – tinctură, vin, suc. Balonări – consum de ceapă crudă. Bătături- pansament cu ceapă macerată în oţet. Bronşite- tinctură sau suc cu miere.
Căderea părului- frecţii cu felii de ceapă sau cu tinctură zilnic. Cancer intestinal sau digestiv- (curăţă întreg tubul digestiv de puroi sau tumori) tinctură, vin, suc, fiartă, etc. Celulită- frecţii cu felii de ceapă local sau cu tinctură de mai multe ori pe zi.
Ciroză- se consumă cât mai multă sub orice formă. Cloruremie- tinctură sau ceapă crudă în alimentaţie.
Ciclu neregulat- tinctură, suc, consum de ceapă. Congestie cerebrală- comprese cu ceapă crudă extern, iar intern sub orice formă cât mai multă.
Colecistită- sub orice formă cât mai multă. Crăpăturile pielii- ceapă coaptă.
Degerături- cataplasme cu ceapă coaptă, degerături- cataplasme cu ceapă coaptă, crize de nervi- se miroase ceapă proaspăt tăiată. Dezechilibru glandular- în special tinctura, dar şi celelalte forme. Dentar- conţine fluor care întăreşte zmalţul dentar. Se consumă ceapă cât mai multă. Diabet, diaree- tinctură.
Dismenoree- intern tinctură şi extern cataplasme pentru diminuarea durerilor cu felii de ceapă puse pe locul dureros. Dureri de cap- felii de ceapă pe locul dureros până la trecerea durerii sau tinctură. Dureri de gât- intern tinctură- extern cataplasme cu ceapă coaptă aplicate calde. Dureri reumatice- felii de ceapă aplicate sub pansament sau frecţii cu tinctură. Edeme renale şi hepatice- suc, tinctură, vin, ciorbă sau ceapă crudă în alimentaţie.
Fermentaţii intestinale- tinctură. Furuncule- ceapă coaptă cataplasme. Gripă- suc de ceapă, cataplasme calde externe cu ceapă coaptă şi în alimentaţie ceapă crudă. Guturai- idem. Hemoroizi- aplicaţii locale cu ceapă coaptă.
Hidropizie- ca la ascită. Impotenţă- tinctură câte o linguriţă seara. Indigestii- ceapă în alimentaţie. Infecţii genito- urinare- tinctură, vin, ciorbe. Înţepături de insecte- se freacă local cu ceapă crudă. Laringită- tinctură sau suc cu miere. Limfatism- tinctură sau suc cu miere. Litiază biliară- sec de ceapă în alimentaţie, tinctură. Litiază urinară- tinctură şi ceapă crudă, suc de ceapă. Micoze- tincturi diluate, ceapă crudă, suc cu miere.
Meningită- ceapă multă în alimentaţie şi ceapă cu miere la care se adaugă cataplasme cu ceapă tăiată felii. Migrene- cataplasme locale cu ceapă crudă şi intern tinctură atât preventiv cât şi la durere. Miocardită- vin, tinctură, consum de ceapă cât de mult. Negi- ceapă în oţet.
Nevralgii dentare- felii de ceapă aplicate local, suc de ceapă sau tinctură. Nevroze- tinctură în cure de 30 zile. Oligurie- ca la ascite. Obezitate- se va lua sub orice formă în cantităţi cât mai mari, inclusiv ciorbe cu ceapă şi varză. Pancreatite- tinctură.
Paraziţi intestinali- ceapă crudă sau tinctură. Panariţiu- se aplică local foiţa fină dintre foi la deget de 2 ori pe zi. Pericardită- ca la miocardită. Plăgi- pentru dezinfecţie şi cu rol de distrugere al microbilor, tinctură diluată, spălături.
Pistrui- se freacă locul de mai multe ori pe zi cu suc de ceapă. Pleurite- sirop de suc cu miere, plus cataplasme calde cu felii de ceapă tăiată felii. Păr- se spală la clătire cu apă în care s-au fiert cojile de ceapă uscate pentru a avea reflexe galben- aurii.
Pneumonie- tinctură şi suc cu miere.
Prostatită- tinctură. Răceală- suc cu miere, tinctură cu vin, extern cataplasme cu ceapă pe torace. Rahitism- se consumă multă ceapă.
Retenţie hidrică- ca la ascită. Reumatism- frecţii locale cu tinctură, comprese cu felii de ceapă crudă şi apoi se va acoperii cu un bandaj. Scleroză- vin, tinctură sau ceapă în alimentaţie şi frecţie pe coloană cu tinctură.
Senescenţă- vin, tinctură, ceapă cât mai multă în alimentaţie. Surmenaj fizic şi intelectual- tinctură, vin cu ceapă sau ceapă în alimentaţie. Stomatite- vin şi ceapă în alimentaţie. Tăieturi- se aplică ceapă coaptă sau felii de ceapă crude. T
raheite- tinctură şi sirop cu miere. Tromboze- tinctură sau sirop, vin, extern cataplasme locale cu suc sau felii de ceapă proaspătă. Tumori maligne- intern tincturi, vin, ceapă în alimentaţie.
Extern cataplasme cu ceapă coaptă aplicată caldă. Tuse- sirop de suc cu miere. Ţiuituri în urechi- suc de ceapă în amestec 1\1 cu alcool se va introduce călduţ în fiecare ureche câte 2-4 picături de 2 ori pe zi.
Ulcere gastrice- se consumă ceapă multă în plus şi ceapă fiartă. Urinări dificile- se fac cataplasme cu felii de ceapă crudă în partea de jos a abdomenului şi în zona rinichilor. Se consumă şi vin sau tinctură de ceapă. Varice- în alimentaţie ceapă multă şi eventual şi tinctură sau vin de ceapă. Se poate ca în cazul în care există şi obezitate să se consume şi ciorba cu varză. Extern cataplasme de 2 ori pe zi cu felii de ceapă sub pansament elastic.
Cateva retete cu ceapa! 🙂
Ingrediente reteta Tocanita de ceapa:
500 g ceapa
un morcov
200 g rosii in suc propriu
2 foi de dafin
o lingurita cimbru
o legatura patrunjel
ulei, sare si piper
Modul de preparare a retetei:
Curatam ceapa de coaja, o taiem pe jumatate si o punem intr-un vas cu apa. Facem asta pentru a mai reduce din usturimea cepei si pentru a ne fi mai usor atunci cand o tocam. Scoatem ceapa din apa dupa aproximativ o jumatate de ora si o tocam julien (de grosime potrivita, nu trebuie tocata fin pentru tocanita de ceapa).
Turnam cateva linguri de ulei intr-o cratita, o punem pe foc si adaugam ceapa tocata in momentul in care uleiul s-a incins. Calim ceapa trei-patru minute si apoi punem morcovul tocat sau dat pe razatoare (eu l-am injumatatit si o parte am razuit-o, iar cealalta parte am tocat-o).
Punem un capac pe cratita si lasam tocanita de ceapa la foc mediu circa zece minute, timp suficient pentru ca legumele ce fierb inabusit sa inceapa sa se inmoaie putin. Daca ne dorim ca tocanita de ceapa sa fie putin mai dietetica, putem sari peste aceasta etapa.
Inele de ceapa
Ingrediente:
– 2 cepe mari
– 75 g faina (am pus mai multa ca sa iasa aluatul mai gros)
– 2 lg amidon
– ½ lgr praf de copt
– boia dulce (am pus si putina iute)
– ½ lgr zahar
– 1 ou
– 125 ml lapte
– ulei pentru prajit
– sare, piper
Se amesteca ingredientele uscate si apoi se pun peste oul batut cu lapte. Sa iasa o coca ca de clatite, putin mai groasa. Se prajesc in ulei incins si se scot pe un servet de hartie. Se presara cu sare si piper! Se tin inelele de ceapa la rece (cam 3 ore) dupa care le-am prajit.
Daca aveti un termometru de bucatarie e bine ca temperatura uleiului sa fie in jur de 365 de grade C, daca focul este mai slab atunci inelele nu vor mai fi crocante si usoare ci uleioase. Aveti mai jos si o idee ingenioasa de a le pune in ulei fara sa va stropiti cu ulei incins.
Dupa ce ceapa si morcovul s-au inmuiat, adaugam apa atat cat sa le acopere si punem frunzele de dafin. Lasam tocanita de ceapa sa fiarba 10-15 minute la foc mediu, apoi adaugam cimbrul si rosiile in suc propriu. Mai tinem inca cinci minute tocanita de ceapa la fiert apoi o luam de pe foc si adaugam patrunjelul tocat.
La originea ei, este un preparat al bucatariei frantuzesti. Dar reteta de mai jos este „furata” de mine, din caietul cu retete al bunicii, asa ca va garantez o savoare cu totul si cu totul aparte…
Ingrediente si cantitati:
1/4 (un sfert) pachet de unt
4 cepe mari (cele lunguiete sunt de preferat)
1 lingura-doua cu faina
1 legatura de ceapa verde sau un fir de praz
sare
piper
nucsoara (sau o foaie de dafin)
1 cana cu vin alb
cascaval ras sau telemea (dar foarte uscata)
1 legatura de patrunjel verde
un ardei gras, rosu sau un gogosar
supa de oase (de vita sau pui).
O supa de ceapa
Mod de preparare:
1. Fierbe oasele de vaca, pana obtii o supa concentrata. Adauga un pastarnac si o bucata de telina in timpul fiertului. Poti folosi si supa din carne de pui.
2. Taie ceapa fideluta, iar firul de praz, cu tot cu frunze, felii subtiri. Taie si ardeiul rosu, dar marunt, marunt.
3. Incinge untul si caleste ceapa, amestecand continu, ca sa nu se arda. Adauga sare, piper si pudra de nucsoara (sau foaia de dafin – ambele mirodenii merg la fel de bine, dar nu impreuna, asa ca alege dupa gustul tau), apoi adauga ardeiul rosu si mai lasa putin sa se caleasca toate impreuna.
4. Adauga faina si stinge cu vinul alb. Adauga supa de oase (o cana de 250 mililitri pentru fiecare ceapa pusa la calit). Lasa sa fiarba la foc mic. Adauga apoi patrunjelul taiat fin. Serveste in castroane, cu smantana si crutoane.
Sfat Eva.ro: Daca vrei sa transformi supa de ceapa intr-o delicatesa, presara in fiecare castron (rezistent la temperaturi inalte) cascaval sau branza rasa (ai grija la cata sare pui in supa!) si da castroanele la cuptor, la foc foarte mare, cinci minute. Serveste cu paine prajita. Este o masa in sine si merge perfect cu vin fiert!
Pasta de ton cu ceapa
Timp de preparare (aperitive):
15 minute (complexitate redusa)
Ingrediente:
(Pentru reteta Pasta de ton cu ceapa)
2 conserve ton( aproximativ 300g)
1/2 ceapa potrivita
70 g unt
sare
piper
zeama de la 1/2 lamaie
Mod de preparare : pasta de ton cu ceapa
1. Conservele de ton le punem la scurs 30 minute(trebuie sa fie foarte bine scurse).
2. Intr-un bol mixam untul cu tonul maruntit.
3. Adaugam ceapa tocata foarte marunt, zeama de lamaie, piperam si saram dupa gust.
4. Servim pasta de ton cu ceapa pe paine prajita.
CEAPA IN SOS DULCE ACRISOR
Pentru aceasta delicioasa garnitura se foloseste un anumit tip de ceapa si anume ceapa borettana de mici dimensiuni si un pic turtita.Numele i se trage de la o micuta comuna,numita Boretto din provincia Reggio Emilia,unde se cultiva acest tip de ceapa.
Ingrediente:
600 g de ceapa
55 ml otet balsamic
35 g de zahar
40 g unt
sare
Topim untul intr-o tigaie maricica si adaugam zaharul.
Cand acesta s-a colorat foarte putin turnam otetul balsamic si fierbem 2-3 minute.
Apoi punem ceapa ,acoperim tigaia si fierbem aproximativ 40 de minute.
Dupa 20 de minute verificam lichidul,iar daca acesta e prea gros adaugam 100ml de apa sau supa calda si fierbem in continuare.Acum putem pune si sare dupa gust.
Dupa alte 20 de minute garnitura este gata.Servim alaturi de carne sau peste.
Ramaneti aproape, urmeaza alte retete doar cu usturoi!!
